Ascultă Radio România Cultural Live

Propaganda, o armă redutabilă, de Georgeta Filitti

23 August 2018, 13:51

Ca să fie eficientă, propaganda trebuie făcută permanent, în forme nu totdeauna legate de un subiect anume. Românii, plini de calități, latinii Orientului, aflați pretutindeni, de la ardelenii plecați în Lumea Nouă și unii din ei ajunși milionari, la brănenii Tișca, deveniți șocolatieri de renume în Franța, conaționalii noștri au împânzit lumea. Dar spiritul de solidaritate nu s-a făcut totdeauna simțit pe măsura nevoilor. În septembrie 1918, sfârșitul războiului era întrevăzut cu înfrigurare, cu speranță și credință în dreptatea fiecăruia. Dincolo de eliberarea teritoriilor vecine României de trupele Centralilor ori de stăvilirea curentului bolșevic, România aștepta împlinirea idealului național: în primul rând alipirea Transilvaniei și a Bucovinei. Cursul războiului, argumentele istorice, prietenia interesată a aliaților nu erau suficiente. În plus, eram singura țară fără un sistem diplomatic de propagandă, cum aveau cehii, polonezii și sârbii în țările Antantei. Lucrul acesta l-au resimțit toți românii aflați în străinătate.

Take Ionescu reușește, prin miracol, să părăsească teritoriul ocupat și, odată ajuns în capitala Franței, pune bazele Consiliului Național al Unității Române, la 6 septembrie 1918. Acest organism a cuprins 183 de persoane, originare din toate provinciile istorice. Iată câteva nume: foști miniștri, N. Titulescu, Ermil Pangrati, dr. Angelescu, Toma Stelian. Profesori universitari, Tr. Lalescu, S. Mândrescu, Tr. Vuia, Nic. Coculescu, D. Drăghicescu, Ch. Drouhet, Drag. Hurmuzescu, G.G. Mironescu, Scarlat Arion, Saba Ștefănescu, H. Hulubei, O. Tafrali. Medici: Ion Cantacuzino, Gh. Danielopolu, Toma Ionescu, Șt. Hepites, E. Romalo. Preoți, Vasile Lucaci, Vladimir Ghyka; ziariști, P. Brătășanu, C. Mille. Apoi pianistul Georges Boskoff, pictorul Th. Palady. Din partea Basarabiei, Vasile Stroescu.

Concomitent, ardelenii creează, sub conducerea lui Tr. Vuia, Comitetul național al românilor din Transilvania, Banat și Bucovina. Organul de presă aferent a fost ”La Transylvanie”. Scopul principal al ardelenilor a fost înființarea Legiunii transilvane, din prizonieri aflați în statele Antantei. Președinte a fost ales, recunoscut și și de autoritățile franceze, dr. I. Cantacuzino. Din păcate, n-a putut realiza fuziunea dorită între ardeleni și regățeni. Nici V. Lucaci n-a fost permeabil la asemenea idee, socotind-o pur și simplu ”o glumă”. Take Ionescu, cu care trebuia să colaboreze, a considerat acțiunea ardelenilor ”o păcăleală”.

Coeziunea a lipsit dar inițiativele personale au fost numeroase. Între ele, cea a lui G. Moroianu; ca referent la MAE englez, el redactează, la 24 septembrie 1918 memoriul Sforțările României în războiul mondial. Cu date statistice concrete, el prezintă jertfele: 1,5 milioane de oameni și participarea ardelenilor (40 000) de partea Antantei; apoi 25 000 aflați în Vechiul Regat și Legiunea formată la Kiev. În fine, românii erau prezenți în armata cehă din Siberia, în cea americană din Franța și Italia. Este unul dintre cele mai grăitoare documente despre implicarea românilor în război. Citindu-l, prim ministrul englez Asquith n-a ezitat să declare: ”România este invincibilă”.

Tot o inițiativă singulară, dar cu o admirabilă aderare ulterioară, rămâne cea a lui S. Mândrescu, participant la congresul naționalităților asuprite din monarhia austro-ungară; el a organizat Legiunea românilor transilvăneni care a luptat pe frontul italian, cu precădere la Piave. Evenimentul s-a produs chiar la solicitarea ofițerilor români, prizonieri în Italia. Aceștia s-au adresat congresului: ”Voi care v-ați reunit la Roma eternă a rasei noastre latine, arătați lumii că suntem demni fii ai Romei și descendenții lui Traian”.

Eforturi de organizare a elementului românesc sunt sesizabile și în SUA. Din păcate, toate aceste strădanii nu și-au găsit expresia într-un proiect comun care să se impună pe scena internațională. Când războiul se apropia de sfârșit, vecinii noștri își formulaseră deja zgomotos pretențiile și lupta diplomatică acerbă purtată la Paris a dovedit că documentația noastră, difuzarea informațiilor despre legitimitatea stăpânirii noastre în unele spații de margine rămăseseră deficitare. Cele întâmplate în anii 1918-1919, că se numesc propagandă, lobby sau diplomație activă rămân un memento de felul cum o națiune trebuie să-și afirme drepturile pe plan internațional.

Povestile Unirii 10 Decembrie 2018, 10:51

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti

Prinsă în vârtejul războiului, monarhia austro-ungară se destramă rapid. Manifestul imperial privind integritatea țărilor...

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 03 Decembrie 2018, 10:48

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti

Doi ani de zile au îndurat locuitorii capitalei rigorile regimului de ocupație. Și e greu de spus ce a fost mai chinuitor:...

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Noiembrie 2018, 10:33

Mama Regina, de Georgeta Filitti

La câteva luni doar de la declanșarea, în iulie 1916, a Primului Război Mondial, principesa moștenitoare Maria devenea Regina...

Mama Regina, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Noiembrie 2018, 10:31

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti

Luna noiembrie începe la București în mod surprinzător: nemții sunt în derută, francezii nu vor să-i înlocuiască așteptând ca...

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 08 Noiembrie 2018, 10:26

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti

Felul cum ardelenii au reacționat în noiembrie 1918, în condiții de război, cu Ungaria bolșevizată și o propagandă maghiară...

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 01 Noiembrie 2018, 10:20

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti

O poveste începută în iulie 1918 se încheie acum, în luna noiembrie. E vorba de comunizarea Ungariei sub dictatura...

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Octombrie 2018, 09:31

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti

În momente de răscruce în Transilvania, apoi în România Mare, a existat, vreme de mai bine de 50 de ani o voce categorică,...

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Octombrie 2018, 09:26

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti

Între sechelele primului război mondial, soarta tezaurului românesc rămâne una dintre cele mai dureroase din istoria noastră....

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti
Ascultă live

Ascultă live

18:30 - 18:55
Spre casă
Ascultă live Radio România Cultural
18:20 - 19:00
CONTRACRONOMETRU
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
18:30 - 18:56
الفترة الثانية
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
17:10 - 19:00
FERMIER ÎN ROMÂNIA
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
15:05 - 19:00
Sens unic
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru