Ascultă Radio România Cultural Live

Basarabia, veșnica dispută - de Georgeta Filitti

15 Februarie 2018, 07:55

Capitol de istorie românească cu reverberații în politica internațională de secole întregi, Basarabia a fost încorporată imperiului rusesc în 1812, în urma unui târg cu emisarii Imperiului Otoman. Cei doi Moruzi, Dimitrie și Panaiot, din bine cunoscuta familie fanariotă care domnise în țările române, au fost decapitați la Țarigrad. Provincia a rămas în hotarele rusești până în 1857 când, parțial, a revenit Moldovei. Din 1878 până în 1918 Basarabia s-a aflat, integral, prinsă între frontierele rusești. Stăpânirea țarului a însemnat o subtilă rusificare exprimată prin: funcții oferite boierilor și intelectualilor, o reformă agrară avantajoasă, desființarea școlilor în limba română, supravegherea bisericii și tipărirea cărților de cult doar în limba rusă. Apoi dislocarea masivă a moldovenilor spre alte provincii rusești, concomitent cu aducerea permanentă de coloniști rusofoni. Recensămintele măsluite n-au făcut decât să confirme, pentru Europa interesată, caracterul eminamente rusesc al Basarabiei. În 1912, la o populație de 2,5 milioane de locuitori, elementul moldovenesc reprezenta doar 48%.

E o lâncezire aparentă a provinciei, unde se aud doar câteva glasuri izolate (Vasile Stroescu, Paul Gore) ori se tipărește o foaie în limba română – dar cu caractere chirilice. În România deopotrivă răzbat întrebări retorice despre soarta Basarabiei. Eminescu amintește despre românii trăitori ”de la Nistru pânʹ la Tisa” și ”De la Mare la Hotin”. Dar o acțiune hotărâtă de o parte și alta a Prutului lipsește. Alierea la Antantă, la începutul primului război mondial, ceea ce presupunea cooperarea cu Rusia, a lăsat, natural, problema apartenenței Basarabiei deoparte.

Și totuși…

Operațiunile militare româno-ruse, contactele cu prizonierii români din armata austro-ungară trezesc, cu uimire și interes, cu fervoare și dor, conștiința basarabenilor. Factorul declanșator a fost revoluția rusă. Retorica fruntașilor ei era cuceritoare și privea, prioritar, dreptul fiecărui popor la autodeterminare, la autonomie națională. O stare de spirit asemănătoare se dezvolta în Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia, Georgia, Armenia. Toți doreau autonomia, folosirea limbii naționale în școli, biserică, administrație, armată națională și separarea de Rusia. Caracteristică pentru Basarabia rămâne participarea masivă a oamenilor de rând; dintre ei se vor alege și căpetenii, nu totdeauna de mare rafinament politic, dar mânați de dorința de descătușare din chingile rusești. În martie 1917, în jurul ziarului Cuvânt moldovenesc, se coagulează Partidul Național Moldovenesc. Programul său prevedea autonomie națională (având conștiința romanității) și reforma agrară. Peste numai o lună, la Odessa, se adună peste 11 000 de soldați; ei cer autonomie și constituirea unui parlament provincial, un Sfat al Țării, pentru elaborarea legislației corespunzătoare noului statut spre care tindea Basarabia. Tot acolo influența bolșevică începe să se facă simțită: se formează Sovietul moldovenesc al ofițerilor și soldaților. Fenomenul ia amploare și organisme asemănătoare, așa numitele consilii naționale, apar la Tighina, Bolgrad, Sevastopol, Herson. În vara anului 1917, încercările parlamentului ucrainean – Rada - de a-și impune autoritatea asupra Basarabiei, grăbește fenomenul de închegare a unui organism conducător al provinciei. Congresul de la Chișinău, cu 500 de delegați, reprezentând 250 000 de bărbați din armata țarului, proclamă autonomia politică a țării. Se intonează Deșteaptă-te, române și Pe al nostru steag e scris unire. Dar noul Sfat al Țării avea de înfruntat, pe de o parte agresiunea bolșevică fățișă, pe de alta intervenția mereu reînnoită a Ucrainei de anexare a Basarabiei. Ion Inculeț și Daniel Ciugureanu au cerut să ia parte la negocierile de pace desfășurate în această lună februarie 1918, tocmai pentru precizarea statutului provinciei, întrucât Puterile Centrale avansaseră ideea unei compensații pentru Dobrogea și Carpați cu spațiul dintre Prut și Nistru. Dincolo de decizia în așteptare a dușmanilor, românii din Basarabia au decis ei înșiși; la 27 martie 1918, Sfatul Țării, cu 86 voturi pentru, 3 contra și 36 abțineri a hotărât unirea cu România.

Ce s-a întâmplat mai departe, vom vedea luna viitoare.

Povestile Unirii 10 Decembrie 2018, 10:51

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti

Prinsă în vârtejul războiului, monarhia austro-ungară se destramă rapid. Manifestul imperial privind integritatea țărilor...

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 03 Decembrie 2018, 10:48

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti

Doi ani de zile au îndurat locuitorii capitalei rigorile regimului de ocupație. Și e greu de spus ce a fost mai chinuitor:...

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Noiembrie 2018, 10:33

Mama Regina, de Georgeta Filitti

La câteva luni doar de la declanșarea, în iulie 1916, a Primului Război Mondial, principesa moștenitoare Maria devenea Regina...

Mama Regina, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Noiembrie 2018, 10:31

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti

Luna noiembrie începe la București în mod surprinzător: nemții sunt în derută, francezii nu vor să-i înlocuiască așteptând ca...

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 08 Noiembrie 2018, 10:26

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti

Felul cum ardelenii au reacționat în noiembrie 1918, în condiții de război, cu Ungaria bolșevizată și o propagandă maghiară...

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 01 Noiembrie 2018, 10:20

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti

O poveste începută în iulie 1918 se încheie acum, în luna noiembrie. E vorba de comunizarea Ungariei sub dictatura...

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Octombrie 2018, 09:31

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti

În momente de răscruce în Transilvania, apoi în România Mare, a existat, vreme de mai bine de 50 de ani o voce categorică,...

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Octombrie 2018, 09:26

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti

Între sechelele primului război mondial, soarta tezaurului românesc rămâne una dintre cele mai dureroase din istoria noastră....

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti
Ascultă live

Ascultă live

17:00 - 18:00
Concerte live
Ascultă live Radio România Cultural
15:05 - 18:00
Obiectiv, România
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
17:00 - 17:56
Deutsch 2
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
17:10 - 19:00
FERMIER ÎN ROMÂNIA
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru