Ascultă Radio România Cultural Live

Împlinirea unui ideal național, de Georgeta Filitti

08 Martie 2018, 09:16

În martie 1918 sorții războiului păreau favorabili Puterilor Centrale. Românii, în defensivă, au avut o singură soluție, să formeze un guvern din elemente colaboraționiste cunoscute pentru negocierea tratatului de pace. Condițiile leonine, impuse de Germania în primul rând, care vizau aservirea economică a țării pe zeci de ani înainte, ca și amputările teritoriale, în favoarea Austro-Ungariei la Carpați și a Bulgariei în Dobrogea, prevesteau un viitor sumbru pentru România. Dacă în această privință Marghiloman avea mâinile legate, cu referire la Basarabia, unde se produceau schimbări esențiale, conservatorii regățeni erau categorici: proprietatea mare nu trebuie distrusă. Or, Sfatul Țării, animat de idei de extremă stângă, trecuse la înfăptuirea unui reforme agrare drastice, precumpănitor prin confiscarea marilor proprietăți. Astfel se creiona la orizont o opoziție pe care înțelepciunea Regelui Ferdinand a știut s-o potolească. A publicat scrisoarea adresată administratorului Domeniilor Coroanei și proprietăților sale prin care țăranii demobilizați le puteau folosi prin arendare sau exploatare în obștii. Era o soluție, temporară, până la elaborarea unei legi agrare de largă înzestrare a țăranilor, așa cum o promisese suveranul exact cu un an în urmă la Răcăciuni. Sfatul Țării, continuând procesul de reformă, a adoptat o poziție mai moderată față de marea proprietate, admițând ca aceasta să fie susținută, o vreme, de armată pentru cultivarea pământului.

Basarabia era într-o stare de efervescență de nestăvilit pentru unirea cu România. Campanii de presă în Cuvânt moldovenesc, Sfatul Țării, România nouă, România mare, conferințe, adunări, întâlniri, dezbateri publice cereau alipirea neîntârziată la patria mamă. Delegația de intelectuali basarabeni sosită la Iași a fost întâmpinată, între alții, de Nicolae Iorga. Emoționat, acesta le-a spus: ”Ați venit la o mare durere a noastră – aluzie la condițiile înrobitoare ale tratatului cu Puterile Centrale – dar ne-ați adus o mare mângâiere”. În sens invers, a plecat la Chișinău Constantin Stere; prezența lui n-a făcut decât să sporească entuziasmul basarabenilor. L-a urmat primul ministru Alexandru Marghiloman și lumea a înțeles că se pregătesc evenimente de seamă. În plenul Sfatului Țării din 27 martie, președintele Ion Inculeț a declarat: ”Va și o ședință istorică pentru națiunea noastră”. Al. Marghiloman, la rândul său a spus că România înțelege să respecte ”drepturile și libertățile câștigate”, socotind că Sfatul țării e cel îndreptățit să rezolve chestiunea agrară, potrivit cu nevoile poporului.

A urmat o declarație a Blocului Moldovenesc, la care a aderat, dintre alogeni, doar reprezentantul polonezilor. ”Fracția țărănească”, bulgarii, găgăuzii, ucrainenii, rușii s-au abținut de la vot, cerând un referendum prealabil. Apoi s-a pus problema formei de pronunțare asupra unirii cu România – prin vot deschis sau secret? 82 de deputați au cerut vot deschis, 27 s-au împotrivit și 16 s-au abținut. În cele din urmă, pentru unire au fost 86 de deputați, 3 contra și 36 s-au abținut. Sfatul țării a declarat că Basarabia, ”în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia în 1812 din trupul vechii Moldove, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta – se unește cu mama sa România”. Basarabia își păstra autonomia provincială, urma să fie condusă de un sfat ales prin vot universal, erau recunoscute drepturile democratice (ale minorităților, libertatea personală, a tiparului, a cuvântului, a adunărilor, a confesiunii). Urma să aibă doi reprezentanți în guvernul României și deputați în Parlament, proporțional cu numărul locuitorilor ei.

Toate elementele unei autentice mișcări naționale au contribuit la înfăptuirea unirii: centrul politic, armata română, propaganda românească, evenimentele războiului, exprimările extraparlamentare de simpatie pentru România, meritele personale ale unor cetățeni. După mai bine de o sută de ani, Basarabia, una din perlele Coroanei Regale, cum o numise un inspirat om politic, revenea în hotarele firești ale patriei.

Povestile Unirii 10 Decembrie 2018, 10:51

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti

Prinsă în vârtejul războiului, monarhia austro-ungară se destramă rapid. Manifestul imperial privind integritatea țărilor...

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 03 Decembrie 2018, 10:48

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti

Doi ani de zile au îndurat locuitorii capitalei rigorile regimului de ocupație. Și e greu de spus ce a fost mai chinuitor:...

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Noiembrie 2018, 10:33

Mama Regina, de Georgeta Filitti

La câteva luni doar de la declanșarea, în iulie 1916, a Primului Război Mondial, principesa moștenitoare Maria devenea Regina...

Mama Regina, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Noiembrie 2018, 10:31

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti

Luna noiembrie începe la București în mod surprinzător: nemții sunt în derută, francezii nu vor să-i înlocuiască așteptând ca...

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 08 Noiembrie 2018, 10:26

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti

Felul cum ardelenii au reacționat în noiembrie 1918, în condiții de război, cu Ungaria bolșevizată și o propagandă maghiară...

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 01 Noiembrie 2018, 10:20

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti

O poveste începută în iulie 1918 se încheie acum, în luna noiembrie. E vorba de comunizarea Ungariei sub dictatura...

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Octombrie 2018, 09:31

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti

În momente de răscruce în Transilvania, apoi în România Mare, a existat, vreme de mai bine de 50 de ani o voce categorică,...

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Octombrie 2018, 09:26

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti

Între sechelele primului război mondial, soarta tezaurului românesc rămâne una dintre cele mai dureroase din istoria noastră....

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti
Ascultă live

Ascultă live

17:00 - 18:00
GPS Cultural
Ascultă live Radio România Cultural
15:05 - 18:00
Obiectiv, România
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
17:10 - 19:00
FERMIER ÎN ROMÂNIA
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
15:05 - 19:00
Sens unic
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru