Ascultă Radio România Cultural Live

România sub stare de asediu, de Georgeta Filitti

11 Iulie 2018, 06:00

Încheierea tratatului umilitor cu Puterile Centrale a părut multora  soluția pentru definirea  situației  României în vara anului 1918. Dar partea interesată, sub pretextul unor formalități administrative, refuza definitivarea, pretinzând totodată avantaje în plus. Pe moment, la 18 iulie, guvernul Al. Marghiloman ordonă stare de asediu pe întregul teritoriu al României. Decizia a nedumerit căci românii nu puteau determina atare măsură acolo unde ocupau nemții, iar pe de altă parte, în teritoriul așa zis ”liber” al Moldovei care putere militară și-ar fi spus cuvântul? Cea română? Cea germană? A fost una din numeroasele stângăcii guvernamentale care a permis dispoziții abuzive, luări de cuvânt necontrolate în Parlament, disculparea trădătorilor. Între timp, se conturau cererile intempestive ale nemților: darea în judecată a guvernului Ionel Brătianu, de care am mai vorbit, amnistie pentru colaboraționiști și împământenirea evreilor. Acest din urmă deziderat a stârnit uimire, apărând ca o pedeapsă iar nu ca o consecință a dezbaterilor din Adunarea țării.

Nici austriecii nu pierdeau vremea. Un mesager al împăratului lor venise să-i garanteze tronul Regelui Ferdinand în schimbul concesiunilor teritoriale și economice prevăzute în tratat. Take Ionescu, aflat în Franța, era discreditat vehement în Parlamentul de la Iași. Mai mult, prefectul ceruse ca portretul omului politic, odinioară ministru de Interne, să fie scos din primării. Era o răzbunare ieftină, dar amintea și de o practică de-a dreptul rizibilă: pe vremea rotativei guvernamentale, când liberalii se succedau conservatorilor și vice versa, multe primării aveau tablouri cu două fețe: pe una Ion Brătianu, tatăl premierului  de azi, pe alta Lascăr Catargiu, fruntaș conservator. Ele erau spânzurate pe pereți, potrivit celui aflat la putere.

Dar starea de asediu îngăduia multe. Așa e momentul ascensiunii unor necunoscuți, ca acel ajutor de grefier la notariat, care  ciupea zilnic ceva parale pentru urgentarea actelor. Devenise avocat, cu o diplomă ”adusă cine știe de unde”; acum era extrem de vocal în Parlament, cerând pedepsirea exemplară a liberalilor care târâseră țara în război. Și din nou ne vine în minte un proverb românesc: ”La vreme de furtună, gunoaiele se ridică în aer”.

Inițiativa parlamentară a unor asemenea persoane a îngăduit anularea sentințelor  Curții Marțiale, în așa fel încât trădătorii, absolviți odată de vină de Mackensen, acum obțineau și certificat de bună purtare din partea autorităților române. Mai mult, ajung să fie răstălmăcite și gesturile demne: când un președinte de tribunal a refuzat să dea mâna cu un colaboraționist, și mai departe să se lupte în duel cu acesta, îl aștepta aplicarea noii legi de suspendare a inamovibilității în magistratură.

Se înțelege că pe acest fundal de nesocotire a legii ori croire a ei în beneficiul unor anumite persoane, nici dispozițiile de frânare a speculei nu mai erau ascultate. Așa se face că omul de pe stradă ajunge să plătească, în plină vară, cinci lei pe un pepene ”cât pumnul”, cum nota un bucureștean. Un costum bărbătesc de haine ajunsese 1 500 de lei, sumă cu care, în vremuri normale, omul se putea îmbrăca, timp de 15 ani, înnoindu-se an de an.

Situația României în miez de vară 1918 e cel mai elocvent descrisă în  jurnalul Reginei Maria: ”Compromisul începe să meargă prea departe, toată povestea cu pacea a devenit o asemenea farsă, încât de abia o mai putem suporta… m-am întrebat cum o poate îndura orice om cu sânge în vine, dar în ultima vreme mi s-a spus să tac și să las situația așa cum e ea, ca să n-o înrăutățesc – ”dar aveam eu gândurile mele de gândit” – cum spun irlandezii… Toate sunt de-a dreptul dezgustătoare și tot mai rele de la o zi la alta. De fapt nici nu le-am putea răbda dacă n-ar fi convingerea că e o stare trecătoare. Așa zișii noștri români care le fac jocul germanilor sunt imposibil de suportat. Pur și simplu au uitat că sunt români și și-au vândut sufletul diavolului, sau germanilor, ceea ce în cazul nostru este exact același lucru”.

Povestile Unirii 10 Decembrie 2018, 10:51

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti

Prinsă în vârtejul războiului, monarhia austro-ungară se destramă rapid. Manifestul imperial privind integritatea țărilor...

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 03 Decembrie 2018, 10:48

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti

Doi ani de zile au îndurat locuitorii capitalei rigorile regimului de ocupație. Și e greu de spus ce a fost mai chinuitor:...

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Noiembrie 2018, 10:33

Mama Regina, de Georgeta Filitti

La câteva luni doar de la declanșarea, în iulie 1916, a Primului Război Mondial, principesa moștenitoare Maria devenea Regina...

Mama Regina, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Noiembrie 2018, 10:31

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti

Luna noiembrie începe la București în mod surprinzător: nemții sunt în derută, francezii nu vor să-i înlocuiască așteptând ca...

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 08 Noiembrie 2018, 10:26

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti

Felul cum ardelenii au reacționat în noiembrie 1918, în condiții de război, cu Ungaria bolșevizată și o propagandă maghiară...

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 01 Noiembrie 2018, 10:20

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti

O poveste începută în iulie 1918 se încheie acum, în luna noiembrie. E vorba de comunizarea Ungariei sub dictatura...

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Octombrie 2018, 09:31

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti

În momente de răscruce în Transilvania, apoi în România Mare, a existat, vreme de mai bine de 50 de ani o voce categorică,...

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Octombrie 2018, 09:26

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti

Între sechelele primului război mondial, soarta tezaurului românesc rămâne una dintre cele mai dureroase din istoria noastră....

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti
Ascultă live

Ascultă live

19:00 - 22:00
Concerte live
Ascultă live Radio România Cultural
19:05 - 22:00
ARENA NAŢIONALĂ
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
19:00 - 20:00
Français 2
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
18:00 - 20:00
TEATRU RADIOFONIC
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru