Ascultă Radio România Cultural Live

Vremuri apăsătoare, de Georgeta Filitti

11 Ianuarie 2018, 10:52

După o neutralitate de doi ani, România intră, în august 1916, în război de partea Antantei. Două luni de euforie, determinate de trecerea peste Carpați pentru dezrobirea Transilvaniei de sub dominația austro-ungară, sunt urmate de ocuparea Munteniei și a Olteniei de către trupele Puterilor Centrale și de refugierea la Iași a autorităților și a unui impresionant număr de civili.

Bătăliile devenite legendare de la Oituz, Mărăști și Mărășești, din vara anului 1917, cooperarea cu misiunea militară franceză ridică din nou moralul românilor. Petru scurtă vreme căci aliatul rus se află în debandadă. Revoluția rusă – sau Marea Revoluție socialistă din Octombrie, cum a fost acreditată în istoriografia marxistă – a însemnat modificări structurale în nesfârșitul spațiu rusesc și totodată anularea angajamentelor militare asumate de fostul imperiu țarist în cadrul colaborării cu puterile Antantei. În Moldova, abandonul rusesc a căpătat dimensiuni dramatice. Prietenii de ieri au devenit bande amenințătoare, bântuind și jefuind provincia.

Regele Ferdinand și guvernul de la Iași au decis dezarmarea și imobilizarea cetelor de soldați radicalizați. Reacția bolșevicilor nu a întârziat: l-au arestat le Constantin Diamandi, trimisul nostru la Petrograd, și au rupt relațiile diplomatice cu România. Totodată au sechestrat tezaurul românesc trimis la Moscova, urmând să-l restituie cândva, spuneau ei, poporului român, după înlăturarea oligarhiei. Lucrul nu s-a întâmplat până astăzi.

Haosul în spațiul unde acționau rușii era total. Ionel Brătianu a decis să trimită în Basarabia două divizii de cavalerie și alte două de infanterie spre a veni în ajutorul Sfatului Țării, organ de conducere înființat în octombrie 1917 și care în decembrie același an proclamase Republica Democratică Moldovenească. Intervenția armatei noastre, condusă de generalul Ernest Broșteanu, a fost salutară. La 24 ianuarie 19818, același Sfat proclamă independența. Ion Inculeț și Daniel Ciugureanu, ca președinte al republicii și respectiv prim ministru, ajungeau în fruntea Basarabiei.

Doar că separarea violentă de aliatul de până mai ieri punea România într-o situație gravă: aprovizionarea prin Rusia înceta, depozitele noastre de acolo și din Ucraina erau pierdute iar perspectiva păcii cu Germania, pe care rușii o forțau la Brest Litovsk, li se părea tuturor sumbră.

În aceste împrejurări, Ionel Brătianu nu vedea decât o soluție diplomatică: începerea tratativelor cu nemții dar tergiversarea lor cât mai mult cu putință. Doar că aceștia erau grăbiți și au trimis guvernului de la Iași un ultimatum pentru începerea negocierilor de pace. Acolo însă nu exista un consens. Partizanii lui Take Ionescu pledau pentru continuarea războiului cu orice preț și plecarea autorităților (rege, parlament, funcționari) în Occident prin sudul Rusiei. Acesta ar fi fost un răspuns explicit, credeau ei, de rămânere în componența forțelor Antantei. Realist, Ionel Brătianu a discutat situația la rece: reluarea ostilităților însemna să fim complet anihilați de nemți iar pacea ar fi fost imposibilă câtă vreme guvernul declarare război Puterilor Centrale. Singura soluție o vedea în tergiversare. Ca să nu fie silit să ia o hotărâre potrivnică crezului său politic, el a demisionat. I-a urmat un minister condus de generalul Alexandru Averescu, având anevoioasa misiune de temporizare.

La București însă generalul s-a lovit de intransigența nemăsurată a progermanilor. P.P. Carp a declarat că nu recunoaște un rege cu numele de Ferdinand și nici guvernul numit de el. El vedea pe tronul României un fiu al kaizerului Wilhelm al II-lea, iar pe sine prim ministru. În acest sens a provocat și un fel de referendum, o ”pantahuză”, cum s-a spus în bătaie de joc, adică o circulară ce trebuia semnată de toți știutorii de carte din țară pentru nominalizarea lui ca premier.

Dincolo se simpatii și antipatii, perspectiva păcii crea un climat dătător de speranță. Declarațiile președintelui american Wilson, în 14 puncte, din ianuarie 1918, unde pleda pentru dezvoltarea autonomă a popoarelor din monarhia austro ungară ca și retorica sovietică privind dreptul la autodeterminare erau socotite, atunci, ca premise pentru instalarea păcii.

Carp nu era singurul germanofil. Alexandru Sturdza, fiul fostului prim ministru Mitiță Sturdza, trecuse la acțiune. Trădându-și țara, fugise în Germania unde încerca, prin mijloace ieftine (hrană mai bună, ameliorarea condițiilor de detenție) să-i convingă pe prizonierii români din lagărul de la Krefeld să se înroleze alături de germani. Din fericire, apelul lui a rămas în vânt.

Mai slab de înger a fost mitropolitul Conon. Într-un manifest către credincioși le-a vorbit despre ”lucrarea lui Dumnezeu pentru îmblânzirea inimii biruitorului german, făcând din el tovarășul nostru de muncă”.

Miopie politică vădea și Constantin Stere. Petru el doar jugul german, ”cu robia tuturor românilor la un loc”, putea aduce Basarabia lui natală în hotarele naționale.

În teritoriul liber ori în cel vremelnic ocupat de Puterile Centrale, oamenii din țara profundă au rămas surzi la ceste oferte amăgitoare. A fost totuși o perturbare în societatea românească iar tratativele de la începutul anului 1918 erau așteptate cu înfrigurare.

Cum va reuși generalul Averescu să tragă de timp, aflăm din emisiunile următoare.

Povestile Unirii 10 Decembrie 2018, 10:51

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti

Prinsă în vârtejul războiului, monarhia austro-ungară se destramă rapid. Manifestul imperial privind integritatea țărilor...

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 03 Decembrie 2018, 10:48

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti

Doi ani de zile au îndurat locuitorii capitalei rigorile regimului de ocupație. Și e greu de spus ce a fost mai chinuitor:...

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Noiembrie 2018, 10:33

Mama Regina, de Georgeta Filitti

La câteva luni doar de la declanșarea, în iulie 1916, a Primului Război Mondial, principesa moștenitoare Maria devenea Regina...

Mama Regina, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Noiembrie 2018, 10:31

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti

Luna noiembrie începe la București în mod surprinzător: nemții sunt în derută, francezii nu vor să-i înlocuiască așteptând ca...

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 08 Noiembrie 2018, 10:26

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti

Felul cum ardelenii au reacționat în noiembrie 1918, în condiții de război, cu Ungaria bolșevizată și o propagandă maghiară...

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 01 Noiembrie 2018, 10:20

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti

O poveste începută în iulie 1918 se încheie acum, în luna noiembrie. E vorba de comunizarea Ungariei sub dictatura...

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Octombrie 2018, 09:31

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti

În momente de răscruce în Transilvania, apoi în România Mare, a existat, vreme de mai bine de 50 de ani o voce categorică,...

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Octombrie 2018, 09:26

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti

Între sechelele primului război mondial, soarta tezaurului românesc rămâne una dintre cele mai dureroase din istoria noastră....

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti
Ascultă live

Ascultă live

06:00 - 07:00
O oră cu Dana (reluare)
Ascultă live Radio România Cultural
05:05 - 07:00
ÎN ZORI
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
06:00 - 07:00
English 6
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
Acum live
Radio România Antena Satelor
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
06:00 - 07:00
Agenda Zilei
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru