TODOS LO SABEN by Asghar Farhadi- dramă excepțional jucată de cuplul Cruz-Bardem – de Michaela Platon

Nu cred că se mai îndoieşte cineva de faptul că iranianul
Asghar Farhadi este nu doar un regizor special, cu o viziune care îl scoate din
pluton, dar şi un scenarist de talent, cu o scriitură de o simplitate care
ajunge la inimi, cu poveşti ce par reale şi care ascund intotdeuna o dramă. Şi
de cele mai multe ori începutul filmelor o escamotează atât de bine, încât ea
ţâşneşte din script ca un abur ce îşi găseşte după mult timp fisura prin care
poate să se depresurizeze.

Todos lo Saben nu face excepţie de la acest „stil” , căci sub aparenţa unui eveniment fericit- o nuntă în familie- stă ascuns un secret ce generează o criză- căci fiica adolescentă a sorei miresei este răpită, iar din acel moment filmul îşi schimbă cu totul ritmul, atmosfera, energia- căpătând turnura unui policier și datele unui thriller. Ceea ce generează situaţia de criză este în fapt o „informaţie” pe care familia o ascunde, în realitate fiind ştiută de mai toată lumea. Aşa că de la asta nu mai e mult până ce un „întreprinzător” sesizează potenţialul şi îl exploatează oneros.

Ceea ce acutizează întâmplarea este suspiciunea ce planează peste tot şi toate, gândul că vinovatul ar putea fi cineva apropiat- infiltrându-se insidios.

Remarcabil felul în care Farhadi manageriază dinamica
schimbării de forţe în familia implicată şi modul în care scoate la iveală
dedesubturile poveștii- în aşa fel încât să răstoarne situaţia radical, tot
radicală fiind şi rezolvarea care salvează şi distruge în aceeaşi măsură.

Todos lo saben/ Everybody Knows a deschis anul trecut
festivalul de la Cannes, dar şi Films de Cannes a Bucarest, prezența
regizorului în capitala noastră prilejuită de retrospectiva Farhadi şi
masterclass-ul ţinut – fiind momente de excelență ale festivalului.

Deţinător a două premii Oscar pentru film străin, Farhadi mizează pe energia fluidă pe care o degajă cuplul Cruz- Bardem, doi actori de mare forţă care alături de Ricardo Darin formează trioul ce se zbate să rezolve şi să iasă din acest melanj de isterie, teamă, suspiciune şi vină, pe care un adevăr nespus la vremea lui îl generează- abordarea dramatică amintindu-ni-l pe iranian în precedentele lui producţii, finalul filmului oferind o închidere „rezonabilă” – căci nu toate poveştile de viaţă prezentate se adună fericit şi nu toate personajele scapă de ce le bântuie.

Şi deşi Todos lo saben pare un film simplu, în subsidiar trăiesc sumedenie de poveşti ale trecutului ce apar recurent, dintr-o nedorinţă/neputinţă de a pune punct şi de a încheia conflicte, relaţii, răfuieli.

Din perspectiva asta- criza cu cadenţă de thriller a răpirii-
este doar fisura prin care răbufnesc toate frustrările, lucrurile ascunse,
durerile, urile, într-un „paletar” al condiţiei umane pus în „vitrina”
cinematografică într-o manieră ce îl creditează încă o dată pe Farhadi drept un
fin observator şi talentat scenarist.

Ieşit pe de-a-ntregul din universul iranian, Everybody
Knows beneficiază de aceeaşi contrucție regizorală ce stratifică şi
destratifică acţiunea într-o formulă turbionară ce angrenează totul pe măsură
ce înaintează, finalul fiind unul deschis- căci acordă şi ia şanse, vindecă şi
înveninează în acelaşi timp- şi lasă o
rezoluţie amară ca o otravă ce va săpa relaţiile celor implicaţi. Paradoxal,
familia care părăseşte Spania- Laura Irene, Alejandro- este cea care are o
perspectivă viabilă unui nou început, ceilalţi rămânând damnaţi în aceeaşi
stare ce pare fără ieşire.

Puternic şi sensibil, dur şi emoţionant, acut şi
dramatic- filmul lui Farhadi este o altă faţetă a acestui creator extraordinar,
care are toate datele să ne uimească de la un film la altul, într-un crescendo
al ştiinţei regizorale şi al felului în care imaginează poveşti.