Idei in nocturna- Pagini de Istorie - Invitati, Adriana Buzoianu si Viorel Patrichi

 Idei in nocturna- Pagini de Istorie, marti 10 octombrie 2017, Radio, Romania Cultural (21.10- 22). Redactor Dan Manolache. Orizont politic. Emisiune realizata cu participarea colegilor de la Agentia de presa RADOR a Societatii Romane de Radiodifune. Invitati, Adriana Buzoianu si Viorel Patrichi.

           Vom incerca sa analizam principalele evenimente ce au captat, in ultima perioada, atentia opiniei publice. Vom folosi fireste, ca si in aceasta scurta prezentare, informatiile pe care ni le pune la dispozitia agentia de presa RADOR.

           Vom vorbi asdar mai intai despre Adunarea Parlamentară a NATO, care s-a desfăşurat zilele acestea la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg.

          Unul dintre documente avertizează că NATO riscă să-şi piardă avantajul tehnologic, iar al doilea identifică modalităţile prin care Moscova face presiuni asupra spaţiului euroatlantic.

Raportorul special, americanul Thomas Marino, a explicat că avantajul tehnologic al NATO este în curs de erodare. Forţele NATO reuşesc cu greu să ţină ul cu ritmul inovaţiilor tehnologice, economiile ţărilor NATO au pierdut monopolul asupra pieselor tehnologice strategice, iar toate acestea creează provocări serioase la adresa comunităţii transatlantice. “Nu suntem nici pe departe pregătiţi să facem faţă acestor provocări, bugetele noastre de apărare stagnează, iar situaţia cercetării şi dezvoltării în apărare arată şi mai rău, mai ales în condiţiile în care Rusia şi China ne prind din urmă în acest domeniu. Bugetul Rusiei pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării s-a dublat din 2012 până în 2015, iar unii experţi consideră că bugetul de cerce

tare-dezvoltare al Chinei îl va depăşi până în anul 2022 pe cel al SUA.”

            În ce priveşte raportul privind Rusia, acesta recomandă ca aliaţii să menţină o poziţie fermă de descurajare în faţa provocărilor şi agresiunilor continue ale Rusiei împotriva partenerilor NATO. Documentul no

tează că momentan e, practic, imposibil de discutat cu Rusia pentru contracararea terorismului, de exemplu, ori pentru pacificarea Siriei. Ba mai mult, conform raportului, Rusia încească să blocheze şi eforturile NATO în Afganistan.

Jens Stoltenberg, citat de ziarul american „The New York Times”, a declarat ca  „NAT

O nu doreşte un “nou Război Rece” cu Rusia, dar suntem îngrijoraţi de lipsa (ei) de transparenţă în privinţa manevrelor pe care le organizează”.

              Săptămâna care începe se anunţă decisivă pentru acordul nuclear iranian pe care preşedintele american îl consideră „cel mai prost acord încheiat vreodată” şi în legătură cu care ar putea cere înăsprirea cerinţelor de conformare a Iranului la condiţiile impuse de comunitatea internaţională, observă Bloomberg. În replică, preşedintele iranian Hassan Rouhani, consideră acordul drept „o victorie internaţională” a diplomaţiei de la Teheran şi avertizează, potrivit The Tehran Times, că „Nici „zece Trumpi” nu vor priva Iranul de interesele sale în acordul nuclear”. „Dacă noile sancţiuni vor trece, bazele americane din zona Iranului vor fi în pericol”,

 titrează The Hill, explicând că şeful Gărzii Revoluţionare iraniene, Mohammad Ali Jafari, a avertizat că în cazul unei înăspriri a atitudinii faţă de Teheran, SUA vor trebui să-şi mute bazele militare din vecinătatea Iranului la o depărtare de 2.000 de kilometri, în afara razei de acţiune a rachetelor iraniene.

           „Ambasada Turciei din Statele Unite a suspendat vizele pentru cetăţenii americani după ce Statele Unite au adoptat anterior o măsură similară în privinţa c

etăţenilor turci”, relatează ziarul turc „Hürriyet”. Acelaşi ziar precizează că „adjunctul ambasadorului american la Ankara a fost comvocat la Ministerul turc de Externe ieri dimineaţă”.

    Supărat şi el pe Statele Unite, Iranul „promite să dea o ripostă ‘zdrobitoare’ în cazul în care SUA vor cataloga Gărzile sale Revoluţionare drept organizaţie teroristă”, notează ziarul iranian „Tehran Times”.

„The Washington Post” relatează despre disputele pe aceeaşi temă pe care preşedintele Trump le-a avut, cum altfel decât pe Twitter?, cu influentul senator Bob Corker, iar acesta i-a replicat: „Din păcate, Casa Albă a ajuns un sanatoriu pentru adulţi, dar este evident că cineva a lipsit de pe tura de dimineaţă”.

             În Spania, „Majoritatea tăcută” a Barcelonei şi-a exprimat printr-un protest uriaş respingerea ideii de independenţă, observă The Telegraph. La o săptămâna după ce referendumul pentru independenţă declarat ilegal de guvernul spaniol a aruncat Spania în cea mai gravă criză din ultimii 40 de ani, Sociatatea Civilă Catalană, principala organizaţie pro-unitate din Catalonia, a scos în stradă sute mii de oameni, peste 900.000, potrivit organizatorilor, care şi-au exprimat susţinerea pentru a rămâne uniţi în cadrul Spaniei, detaliază The Guardian.

           Cotidianul Belgian Le Soir scrie că potrivit sondajelor, mai bine de jumătate din catalani se opun independenţei şi că acum această majoritate tăcută se pronunţă în stradă sub sloganul “Ajunge! Să ne regăsim înţelepciunea”.

    „După ce au lăsat strada pe mâna separatiştilor, susținătorii unității intenționează să-și facă auzită vocea”, observă publicaţia spaniolă „La Vanguardia”, referindu-se la marele marş al unioniştilor organizat, duminică, pe străzile Barcelonei. La Madrid însă, guvernul spaniol şi-a manifestat din nou fermitatea. Într-un interviu acordat ziarului „El País”, „premierul Mariano Rajoy a amenințat că va suspenda autonomia Cataloniei apelând la articolul 155 din Constituție și a făcut apel la unitatea țării: ‘Spania nu se va împărți, unitatea națională se va menţine’, a asigurat el, citat de acelaşi ziar.

În Rusia, cea de-a 65-a aniversare a zilei de naştere a lui Vladimir Putin a fost marcată de proteste în circa 80 de oraşe ruseşti, manifestanţii cerând demisia preşedintelui rus şi eliberarea opozantului Alexei Navalnîi, condamnat la 20 de zile închisoare după organizarea unui miting neautorizat săptămâna trecută, scrie USA Today. Chicago Tribune observă că spre deosebire de protestele anti-corupţie din trecut, aceste manifestaţii au înregistrat o prezenţă mai scăzută pentru că ele s-au concentrat pe candidatura lui Alexei Navalnîi la alegerile prezidenţiale de anul viitor.

           Vom vorbi de asemaenea si despre criza provocata de optiunile nucleare a le Coreei de Nord care a lansat o rachetă balistică deasupra Japoniei, fiind a doua astfel de acţiune în ultimele săptămâni.

        Reprezentanţi ai armatei sud-coreene susţin că racheta a ajuns la o altitudine de aproximativ 770 de kilometri şi a avut un parcurs de 3.700 de kilometri înainte de a ateriza în Marea Hokkaido, transmite BBC. SUA şi Japonia au afirmat că ar putea fi vorba despre o rachetă cu rază medie de acţiune şi, conform estimărilor iniţiale, de această dată racheta a zburat la o înălţime şi la o distanţă considerabil mai mari decât cea lansată în 29 august. Racheta a zburat pe deasupra insulei nipone Hokkaido, înainte de a cădea în Oceanul Pacific.

             Donald Trump a declarat că este mai încrezător ca niciodată în opţiunile militare ale Americii. Donald Trump a facut cateava declatii dure “Ne vom apară popoarele, naţiunile, civilizaţia noastră de toţi cei care îndrăznesc să ne ameninţe modul de viaţă. Aici includ şi regimul nord-coreean care şi-a demonstrat din nou dispreţul faţă de vecini şi de întreagă comunitate mondială.”