Duminică 2 februarie 2020, de la ora 11.00, la Sala Atelier, în cadrul programului CONFERINŢELE TEATRULUI NAŢIONAL, Marius Oprea va susține conferința cu temaÎn căutarea poporului pierdut. Arheologia victimelor comunismului în România

Despre
conferinţă

Conferința
prezintă, pornind de la ilustrarea unor cazuri particulare, activitatea de
căutare și găsire a osemintelor celor uciși fără judecată de către Securitate
în execuții sumare, precum și a celor morți în urma înfometării și a torturii
în temnițele și lagărele de muncă ale regimului comunist. Această activitate de
pionierat, începută de Marius Oprea și de echipa sa de arheologi în cadrul
Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, creat de el în
2005, a dus la deshumarea a peste o sută de victime ale regimului, dintre care
o parte au fost redate familiilor, iar alții își așteaptă încă identificarea,
prin teste ADN. Dincolo de caracterul științific sau de investigația istorică,
se regăsește un sens profund uman și creștin, prin găsirea morților aruncați în
gropile comune, unde au fost aruncați neștiuți și fără cruce, și reînhumarea
lor după rânduială. În conferința sa, Marius Oprea prezintă cele mai
impresionante momente din cele 42 de campanii arheologice desfășurate pe
parcursul ultimilor 14 ani, de identificare a acestor oameni, poporul nostru
pierdut, care se ridică din mormintele lor pentru a ne arăta adevăratul chip al
comunismului - cel al morții.

Despre conferenţiar

Marius Oprea (n. 1964 la Târgoviște) a studiat istoria la Universitatea
din București și este autorul unei teze de doctorat cu tema Rolul si evoluția
Securității (1948-1964). A fost consilier al senatorului Constantin Ticu
Dumitrescu, fiind implicat în elaborarea Legii de deconspirare a Securităţii,
şi a făcut apoi parte din echipa de consilieri a preşedintelui Emil
Constantinescu şi a prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu, pe probleme de
analiză politică, luptă împotriva corupţiei şi securitate naţională. A lucrat
ca ziarist la revista Cuvântul şi a fost corespondent al postului de radio
Europa Liberă la Bucureşti. A creat, în decembrie 2005, Institutul de
Investigare a Crimelor Comunismului, pe care l-a condus până în 2010 şi unde,
în prezent, lucrează ca şef al Compartimentului de Investigaţii Speciale. Este autorul a numeroase articole privind
istoria Securității, dar a început prin a publica o istorie a vechilor cărți
românești (Plimbare pe ulița Tipografiei, 1996). Articolele sale despre poliția
politică din România, publicate în presă, difuzate la postul de radio Europa
Liberă, incluse în culegeri de studii și publicații academice, au fost urmate
de volumul Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente, 1949-1989
(Polirom, 2002), premiat de Asociația Editorilor din România drept cea mai bună
carte de istorie a anului. În același an, la aceeași editură, a coordonat
volumul Securiștii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poliție politică și
a publicat (în colaborare cu Stejărel Olaru) Ziua care nu se uită. 15 noiembrie
1987, Brașov. În 2006 a publicat la Editura Humanitas volumul de eseuri Zorba
și catedrala. 59 de povestiri de la frontieră, urmat, în același an, la Editura
Polirom, de Chipul morții: în dialog cu Vladimir Bukovski despre natura
comunismului. În 2008, la Editura Humanitas a apărut sub semnătura sa Adevărata
călătorie a lui Zahei. V. Voiculescu și taina Rugului Aprins, iar la Editura
Polirom, monografia Bastionul cruzimii. O istorie a Securității (1948‑1964).
Urmează, în 2009, volumul de povestiri Șase feluri de a muri, iar în 2012, la
Jurnalul Național, Adevărata față a lui Traian Băsescu. A scris patru volume de
poezii, Solo de tamburină (1999, Editura Paralela 45), America! America! (2008,
Editura Cartea Românească), Întâlnire cu Apostol și Rețeta fericirii (apărute
în 2012 și 2015 la Editura Grinta). A mai publicat Mafia arabă în România. De
la Ceaușescu la Iliescu (2016, Editura Corint), Moștenitorii Securității (2018,
ed. a II‑a revăzută și adăugită, Editura Polirom) și romanele Turma păstorului
mut (2016, Editura Polirom) și Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit
(2017, Editura Polirom).

A realizat, împreună cu Nicolae Mărgineanu, două filme documentare,
Execuția și Patru feluri de a muri, ce reflectă preocuparea sa pentru
identificarea rămășițelor celor care au fost uciși de Securitate. S‑a făcut
cunoscut publicului larg prin acțiunile de deconspirare a aparatului represiv
comunist și activitatea lui a fost pe larg reprezentată, fiind protagonistul
filmului documentar Le chasseur de la Securitate, realizat de Mirel Bran și
Jonas Mercier, și al cărții La tortura del silenzio. Storia di Marius Oprea,
cacciatore dei criminali di regime, scrisă de Guido Barella (2014, Edizioni San
Paolo), apărută în traducere în Spania și România (la Editura Corint).