Femei românce care au făcut pionierat

Maria Rosetti (1819 - 13/14 febr. 1893) a fost prima femeie ziarist din România. Născută în Anglia, la Guernesey, a fost soția omului politic și publicistului C. A. Rosetti.

A luat parte la Revoluția din Țara Românească, în 1848, fiind totodată o luptătoare pentru drepturile românilor și o susținătoare ferventă a drepturilor femeilor.

Din 1857 a colaborat ca redactor la mai multe ziare, reviste și almanahuri, cu deosebire la ''Românul'', fondat de soțul ei. A editat revista literară săptămânală ''Mama și copilul'' (iul. 1865-apr. 1866), care cuprindea articole și traduceri în sprijinul educației copilului. În timpul războiului din Balcani (1877-1878), a condus un spital de campanie la sud de Dunăre și a înființat ''Comitetul Femeilor'', cu ajutorul căruia a reușit să strângă fonduri substanțiale pentru armată și spitale.

***
Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu (27 apr. 1867 — 26 aug. 1935) a fost prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obținut licența în Drept la Universitatea din Paris (1887) și prima femeie din lume Doctor în Drept, la Universitatea din Sorbona, cu teza "Condiția juridică a mamei" (1890).

În 1891, a fost admisă în Baroul Ilfov care, la acea vreme, includea și Bucureștiul și era prezidat de renumitul avocat și om politic Take Ionescu. Sarmiza Bilcescu nu a practicat, însă, niciodată avocatura. D

upă ce s-a căsătorit cu Constantin Alimănișteanu, s-a retras din avocatură, dar a continuat să fie activă în cercurile feministe. La 18 martie 1894, a înființat Societatea Domnișoarelor Române, ce avea drept scop unitatea culturală a românilor și creșterea gradului de educație în rândul femeilor.

***
Maria Teohari (22 apr. 1885 — 1975) a fost prima femeie astronom din România. După un scurt stagiu în Capitală, a urmat specializări la observatoarele astronomice din Paris și Nisa. A lucrat mai ales la observații asupra Soarelui, fără să poarte, însă, protecții pentru ochi. A revenit în țară în 1914 și a lucrat, pentru o lungă perioadă, la Observatorul astronomic din București.

A publicat, în Anuarul observatorului, lucrări despre petele solare și alte fenomene cerești. De asemenea, a publicat, în revista ''Natura", articole pentru promovarea astronomiei. După câțiva ani, vederea a început să-i slăbească, fiind nevoită să renunțe la cercetarea astronomică. A predat matematica și astronomia la Liceul ''Domnița Ileana" din București, continuând și o colaborare cu Observatorul.

***

Anne de Noailles, scriitoare franceză de origine română (15 nov. 1876 - 30 apr. 1933), născută Brâncoveanu, contesă De Mathieu, a fost prima femeie numită membru al Academiei Regale de Limbă și Literatură din Belgia (ian. 1922). A fost aleasă, la 11 iunie 1925, membru de onoare al Academiei Române, alături de poeta și prozatoarea Elena Văcărescu, ele fiind primele femei admise în cadrul acestei instituții.

A început să scrie primele poeme la 13 ani, care au fost reunite în volumele ''Poésie'' și ''Sommeil eternel'' (1889). A debutat literar în ''Revue de Paris'' (1892), prin apariția ciclului de poeme ''Litanies''. Editorial, a debutat cu ''Le coeur innombrable'' (1901, Premiul ''Archon-Despërouses'' al Academiei Franceze). Recunoașterea sa literară a venit odată cu apariția volumului de versuri ''Les éblouissements'' (1907), după care au urmat ''Les vivants et les morts'' (1913), ''Les forces éternelles'' (1920), ''L'honneur de souffrir'' (1927), ''Derniers vers et poemes d'enfance'' (1934, apărut postum).

***
Raluca Ripan (27 iun. 1894—5 dec. 1975) a devenit, în 1948, prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române. Meritul său principal constă în înființarea Institutului de Chimie (1951) pe trei secții: chimie anorganică, chimie organică și chimie fizică. În 1922 a obținut titlul de doctor în chimie la Universitatea din Cluj, cu teza ''Aminele duble corespunzând sulfaților dubli din seria magneziană'', fiind prima femeie din România doctor în științe chimice.

În 1930 și-a luat docența în chimie analitică. Munca sa în domeniul cercetării chimiei a fost recunoscută prin distincții speciale: membru de onoare al Societății de Chimie Industrială din Franța, precum și membru al Societății Germane de Chimie. Raluca Ripan și colectivele îndrumate și coordonate de ea au primit o serie de certificate de autor și titluri de inventator.

***

Luiza Zavloschi (20 iul. 1883-1967) a fost prima femeie primar din România. A studiat la Școala Normală de învățătoare ''Mihail Sturza'' din Iași, după absolvire fiind învățătoare în satul natal. În primăvara anului 1930, mai mulți țărani fruntași i-au cerut să candideze la primăria comunei Buda, împotriva reprezentantului partidului de guvernământ, de care erau nemulțumiți.

A candidat și a ieșit învingătoare. În timpul mandatului său, a înființat un sediu pentru Primărie, a alcătuit Consiliul Comunal, a organizat pentru prima dată evidențele stării civile și a instalat un post telefonic. Pentru buna sa administrare, a fost realeasă pentru un nou mandat, de data aceasta după ce comuna s-a mărit prin unirea cu satul Rafailă. În cinstea ei, școala din localitate îi poartă numele.

***

Eliza Leonida Zamfirescu (10 nov. 1887 - 25 nov. 1973) a fost prima femeie studentă a Academiei Regale Tehnice din Berlin (1912), prima femeie inginer din Europa, și mai târziu șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României. Presa vremii a consemnat evenimentul: ''Elisa Leonida, prima femeie inginer din țara noastră și din Germania''. A fost prima femeie membră a Asociației Generale a Inginerilor din România și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare.

A participat la război ca membră a Crucii Roșii, ajutând și conducând mai multe spitale de campanie, fapt pentru care a fost decorată. A activat și ca profesoară de fizică și chimie la Școala de Fete 'Pitar Moș' sau la Școala de Electricieni și Mecanici din București, condusă de fratele ei, Dimitrie. În 1997 a fost instituit Premiul Eliza Leonida-Zamfirescu.

***

Gabriela Chaborski (14 oct. 1891—25 nov. 1936) a fost prima femeie conferențiar universitar din România. A studiat la Facultatea de Științe Fizico-Chimice din București, pe care a absolvit-o în 1916. Și-a susținut lucrarea de doctorat la Geneva, la 22 martie 1919, aceasta având la bază o nouă formă de levură (ciupercă unicelulară), pe care o descoperise făcând analiza unei banane intrate în fermentație. În 1920 a fost admisă, ca asistent, la Catedra de Chimie Generală și Electrochimie din Universitatea bucureșteană, apoi conferențiar de chimie anorganică, în 1924. A elaborat metode originale de separare și dozare a unor elemente, precum și lucrări referitoare la studiul moleculei. A fost vicepreședinte al Societății Române de Chimie.

***

Vera Myller (1 dec. 1880—12 dec. 1970 ), matematician, a fost prima femeie profesor universitar din România. A absolvit secția de științe fizico-chimice a Școlii Superioare pentru Femei ''Bestujev'' din St. Petersurg (1897-1902). În 1906 și-a susținut doctoratul în științele matematicii cu teza ''Teoria ecuațiilor integrale folosită la câteva dezvoltări în serie''. A fost asistent universitar la catedra de Introducere în Analiză de la Universitatea din St. Petersburg (1906-1907). Și-a urmat soțul la Iași, unde a devenit doctor docent, în 1910. În 1912, a întemeiat, împreună cu soțul ei, Alexandru Myller, Seminarul Matematic Ieșean și o bogată bibliotecă cu opere fundamentale în domeniul matematic. La 1 noiembrie 1918 a devenit prima femeie profesor universitar din România, predând algebra superioară și teoria funcțiilor la Universitatea din Iași.

AGERPRES