„Jurnalul lui Kafka mă cutremură și mă urmărește și-n somn.” (Mircea Cărtărescu)

Zilele acestea, a plecat către librăriile din întreaga țară o nouă ediție, revăzută, a Jurnalului lui Franz Kafka, editată în colecția ANANSI. World Fiction într-un format grafic deosebit.

Înscris în lista celor mai importante cărți ale secolului trecut, Jurnalul este prezent prin traduceri în librăriile din întreaga lume: „Jurnalul este capodopera literară a lui Kafka” (The New Yorker).

Notele de jurnal ale lui Franz Kafka, scrise în limba germană între 1910 și 1923, includ observații, detalii despre viața de zi cu zi, reflecții asupra ideilor filozofice, relatări ale viselor și idei pentru viitoare cărți. Jurnalul oferă o imagine detaliată a gândurilor și sentimentelor scriitorului, precum și a unora dintre cele mai memorabile afirmații ale sale.

„Traducerea a fost făcută după volumul Tagebücher in der Fassung der Handschrift, apărut în 1990 la Editura S. Fischer din Frankfurt am Main, unde textul jurnalului este îngrijit de Michael Müller, iar cel al însemnărilor de călătorie de Malcolm Pasley. Acest volum reprezintă traducerea celor douăsprezece caiete de Jurnal, a dosarelor intercalate cronologic între acestea și a însemnărilor de călătorie. Așa cum se poate vedea și din titlul original, volumul amintit respectă «varianta din manuscris».

Aparatul critic urmează îndeaproape o selecţie a numeroaselor și amănunţitelor note din volumul Tagebücher in der Fassung der Handschrift. Kommentarband, editat de Hans-Gerd Koch, Michael Müller și Malcolm Pasley, volum apărut în același an, tot la Editura S. Fischer, și care însoţește, completează și comentează Jurnalul”, afirma regretatul traducător Radu Gabriel Pârvu în nota care însoțește ediția publicată de Editura Pandora M în cadrul colecției ANANSI. World Fiction.

Jurnalul lui Franz Kafka reprezintă lumea interioară a unui om care s-a simțit toată viața un proscris. Tot ceea ce Kafka a încercat să ascundă în literatura lui este aici asumat:

„Urăsc tot ceea ce nu se referă la literatură; mă plictisește faptul de a purta discuții (chiar dacă ele au subiect literar); mă plictisește să fac vizite, iar bucuriile și suferințele rudelor mele mă plictisesc până-n adâncul sufletului. Când fac conversație, tot ceea ce gândesc își pierde din importanță, din seriozitate și din autenticitate. Spaima de a avea o relație, teama că mă voi revărsa în partea cealaltă. Atunci nu voi mai fi niciodată singur.”

Născut în 1883 la Praga, într-o comunitate evreiască germanofonă, Franz Kafka este cel mai mare dintre cei șase copii ai familiei unui mic negustor. În copilărie n-au lipsit conflictele cu autoritatea paternă, îmblânzite adesea de apropierea mamei, o femeie educată. Elev și apoi student strălucit, Kafka urmează, împins de voința tatălui, studii de drept, definitivându-le cu o diplomă de doctorat. În timpul studiilor își face prieteni printre artiști, scriitori și studenți la filosofie. Tot acum îl cunoaște pe Max Brod, care avea să-i fie alături pe tot parcursul vieții. Din 1906 lucrează pentru o firmă de asigurări. În această perioadă scrie primele povestiri, pe care avea să le publice în volum, sub titlul Contemplație, în 1913. Metamorfoza apare în 1915, urmată de Verdictul, în 1916, de Colonia penitenciară și de un volum de povestiri dedicat tatălui său, Un medic de țară, în 1919. Împins de sănătatea precară, Kafka renunță la slujbă și părăsește Praga, unde revine cu trei luni înaintea morții (iunie 1924). America, Procesul și Castelul, romane rămase neterminate, nu ar fi fost cunoscute publicului fără ajutorul prietenului Max Brod. Acesta le publică postum, împotriva dorinței autorului lor, care le voia arse.