Ascultă Radio România Cultural Live

Poetul, publicistul şi omul politic Octavian Goga

Octavian Goga, poet, publicist şi om politic, s-a născut la 20 martie/1 aprilie 1881, în Răşinarii Sibiului, în familia preotului Iosif Goga şi a Aureliei. A urmat gimnaziul şi liceul maghiar din Sibiu (1890-1899), transferându-se, în urma unui conflict naţional, la liceul românesc de la Braşov, unde şi-a luat Bacalaureatul în 1900. A urmat, apoi, Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Budapesta (1900-1904) şi s-a înscris la Universitatea din Berlin, cu o bursă acordată de Asociaţia Astra, potrivit lucrării "Dicţionarul general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, 2005).

Aferpres,Rotonda scriitorilor (Rondul Roman) din Parcul Cişmigiu; statuia lui Octavian Goga, 1943

06 Mai 2023, 11:48


A debutat încă din anii de liceu în revista "Tribuna" (1897), cu poezia "Atunci şi acum", iar, mai târziu, a colaborat la publicaţiile "Familia", "România ilustrată", "Tribuna literară". Pe când era student la Budapesta, Octavian Goga a făcut parte din Societatea academică studenţească "Petru Maior". Aici, în 1902, împreună cu Al. Ciura şi Octavian Tăslăuanu, a editat revista "Luceafărul", unde şi-a publicat cele mai multe dintre poeziile ce vor fi reunite în volumul "Poezii" (1905), primit cu entuziasm. Printre poeziile publicate s-au aflat "Rugăciune", "Plugarii", "Noi" şi "Oltul". La 21 martie 1906, Academia Română i-a acordat Premiul "Năsturel-Herescu".


Au urmat volumele de versuri "Ne cheamă pământul" (1909), cu poezii antologice precum "Un om", "În munţi", "Graiul pâinii", "Din umbra zidurilor" (1913), "Cântece fără ţară" (1916). A scris teatru, drama în trei acte "Domnul notar" (1914), care a avut premiera la 14 februarie, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti şi piesa "Meşterul Manole" (1928) reprezentată pe aceeaşi scenă. Din publicistica sa amintim: "Însemnările unui trecător. Crâmpeie din zbuciumările de la noi" (1911), "Strigăte-n pustiu. Cuvinte din Ardeal într-o ţară neutrală" (1915), "Mustul care fierbe" (1927), ce conţine articole publicate în revista "Ţara noastră", "Aceeaşi luptă: Budapesta - Bucureşti" (1930).

Articolele din volumul "Strigăte în pustiu. Cuvinte din Ardeal într-o ţară neutrală" (1915) şi poemele din volumul "Cântece fără ţară"' (1916) exprimă retorica momentului, alternează virulenţa cu ardoarea patriotică. Comentând acest aspect, George Călinescu îl caracteriza pe Octavian Goga, astfel: "foarte bun orator de mase, ştiind să stârnească toate instinctele populare, fără a deveni comun, un adevărat demagog academic".

A tradus din Petofi Sandor, Ady Endre, Imre Madách ("Tragedia omului", 1934, a cărei traducere a fost apreciată ca fiind excepţională). Culegerea de conferinţe, evocări, amintiri, intitulată "Precursori" (1930) este o altă operă care i-a marcat prezenţa în literatura momentului.


S-a implicat încă de la început în lupta pentru drepturile naţionale şi sociale ale românilor din Transilvania, se menţionează în "Dicţionarul general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, 2005). A întemeiat revista "Ţara noastră", ca publicaţie pentru popor a Astrei (1907). După câteva procese de presă în anii 1907-1909, în 1911 autorităţile austro-ungare i-au intentat un nou proces din cauza atitudinii sale militante în favoarea românilor ardeleni şi a fost închis la Seghedin (1912). În 1913 a făcut parte din delegaţia Partidului Naţional Român, care a dus tratative cu guvernul ungar cu privire la drepturile românilor din Transilvania.

A trecut munţii, în 1914, stabilindu-se la Bucureşti. A fost cooptat în comitetul Ligii Culturale, condusă de Nicolae Iorga, între 1914-1916 susţinând numeroase conferinţe şi cuvântări, pledând pentru intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei, pentru eliberarea teritoriilor româneşti aflate sub stăpânire austro-ungară şi desăvârşirea unităţii naţional-statale.


La 17 august 1916, când România a intrat în război, poetul a publicat un articol în ziarul "Epoca", exclamând: "Nu mai sunt Carpaţii!", potrivit prefaţei volumului "Poezii" (Editura Litera, 2010). S-a înrolat, apoi, în 1917, ca simplu soldat pe frontul din Dobrogea, se aminteşte în volumul "Dicţionarul scriitorilor români" (Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998).

Refugiat la Iaşi, a participat la formarea unui Comitet Naţional al românilor emigraţi din Austro-Ungaria (1917) şi tot aici, mobilizat de generalul Prezan la Biroul de Propagandă al Armatei, a editat împreună cu mai mulţi scriitori, precum Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahuţă, Lucian Blaga, ziarul "România" (1917-1918). A publicat 46 de articole şi mai multe poezii.

A fost ales vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Unitatea Românilor (24 aug.- 6 sept. 1918), creat la Paris, de Take Ionescu, alături de Vasile Lucaciu, dr. C. Angelescu şi Jean Th. Florescu. Scopul acestui consiliu era de a face cunoscută opiniei publice mondiale ideea privind necesitatea desăvârşirii unităţii naţionale şi argumentarea legitimităţii ei.

După Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, Octavian Goga, aflat, încă, la Paris, a fost ales membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei.

În 1919, a fondat Partidul Naţional Agrar, care a fuzionat cu Liga Apărării Naţional Creştine, condusă de A.C. Cuza, formând Partidul Naţional Creştin.

A deţinut funcţiile de ministru al Instrucţiunii Publice şi Cultelor (1919), ministru de stat (1920-1921), ministru al Cultelor şi Artelor (1920), ministru de Interne (1926-1927). În perioada 28 decembrie 1937 - 11 februarie 1938, Octavian Goga a fost prim-ministru al României.

A fost membru corespondent (29 mai 1914) şi membru titular (4 iun. 1919) al Academiei Române. A fost vicepreşedinte al Academiei Române (1 iun. 1929 - 30 mai 1932). În 1923 a rostit discursul solemn de primire închinat lui George Coşbuc. A fost preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (1924-1925).

În 1932, Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj i-a oferit titlul de Doctor Honoris Causa, pentru întreaga sa activitate publicistică.

Octavian Goga a murit la 6 mai 1938, la Ciucea, în urma unui atac cerebral. Trupul neînsufleţit al poetului a fost transportat la Bucureşti şi depus la Ateneu (11 mai), unde i s-au organizat funeralii naţionale. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu (14 mai). În 1939, rămăşiţele pământeşti ale poetului au fost reînhumate la Ciucea, potrivit lucrării "Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern" (Nicolae C. Nicolescu, Editura Meronia, 2011).

Sursa: Agerpres

ARTLIT împlinește zece ani și sărbătorește prin Caravana TrAducem împreună
Literatură 10 Iulie 2024, 13:45

ARTLIT împlinește zece ani și sărbătorește prin Caravana TrAducem împreună

Asociația Română a Traducătorilor Literari (ARTLIT) serbează anul acesta adăugarea prefixului: organizația care...

ARTLIT împlinește zece ani și sărbătorește prin Caravana TrAducem împreună
Cartea care ne arată cum putem aduce sensul în viața noastră - „Erou în misiune: O cale spre o viață plină de sens”
Literatură 09 Iulie 2024, 00:30

Cartea care ne arată cum putem aduce sensul în viața noastră - „Erou în misiune: O cale spre o viață plină de sens”

Erou în misiune: O cale spre o viață plină de sens , de Donald Miller , carte recent apărută la Editura ap! , este o...

Cartea care ne arată cum putem aduce sensul în viața noastră - „Erou în misiune: O cale spre o viață plină de sens”
Atelierele FILIT au ajuns la ediția a zecea
Literatură 09 Iulie 2024, 00:06

Atelierele FILIT au ajuns la ediția a zecea

În anul 2024 , prin proiectul cultural Atelierele FILIT pentru traducători , organizat de Muzeul Național al...

Atelierele FILIT au ajuns la ediția a zecea
Donatella Di Pietrantonio este laureata prestigiosului Premiu Strega, ediția 2024
Literatură 05 Iulie 2024, 15:16

Donatella Di Pietrantonio este laureata prestigiosului Premiu Strega, ediția 2024

Donatella Di Pietrantonio este laureata Premiului Strega (ediția cu numărul 78), cea mai importantă distincție literară din...

Donatella Di Pietrantonio este laureata prestigiosului Premiu Strega, ediția 2024
Întâlnire cu Cristian Tudor Popescu la București și Brașov
Literatură 02 Iulie 2024, 12:36

Întâlnire cu Cristian Tudor Popescu la București și Brașov

Cristian Tudor Popescu, Râsul dracului. Interceptări. Informații desecretizate. Autodenunțuri, Editura Polirom, 2024...

Întâlnire cu Cristian Tudor Popescu la București și Brașov
A murit scriitorul albanez Ismail Kadare
Literatură 01 Iulie 2024, 11:43

A murit scriitorul albanez Ismail Kadare

Romancierul albanez Ismail Kadare s-a stins din viață luni, 1 iulie 2024, la vârsta de 88 de ani. Ismail Kadare s-a...

A murit scriitorul albanez Ismail Kadare
Câștigătorul Concursului de Debut al Editurii Polirom, la secțiunea Proză, ediția 2024
Literatură 27 Iunie 2024, 16:15

Câștigătorul Concursului de Debut al Editurii Polirom, la secțiunea Proză, ediția 2024

Polirom anunță câștigătorul Concursului de Debut al editurii, la secțiunea Proză, ediția 2023: Florin Duțu ,...

Câștigătorul Concursului de Debut al Editurii Polirom, la secțiunea Proză, ediția 2024
La Roma, Milano și Bologna (1, 2 și 3 iulie 2024), spectacolul Aplauze pentru poet pe scenă… în Italia cu actorii Emilia Popescu și Mihai Mălaimare
Literatură 27 Iunie 2024, 12:48

La Roma, Milano și Bologna (1, 2 și 3 iulie 2024), spectacolul Aplauze pentru poet pe scenă… în Italia cu actorii Emilia Popescu și Mihai Mălaimare

În doar câteva zile, actorii Emilia Popescu  și  Mihai Mălaimare  vor susține un turneu cu...

La Roma, Milano și Bologna (1, 2 și 3 iulie 2024), spectacolul Aplauze pentru poet pe scenă… în Italia cu actorii Emilia Popescu și Mihai Mălaimare
Ascultă live

Ascultă live

12:00 - 13:00
Concert de prânz
Ascultă live Radio România Cultural
10:10 - 13:00
Prietenii de la Radio
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
Acum live
Radio România Antena Satelor
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru