Ascultă Radio România Cultural Live

PORTRET: 160 de ani de la naşterea lui Alexandru Vlahuță

05 Septembrie 2018, 06:25

Moto: „Toate visurile prea frumoase sunt semne neîndoielnice de mari nenorociri viitoare, şi omul ar trebui să cunoască, în cele din urmă, că tocmai atunci când se lasă a fi mai stăpânit de farmecul unor iluzii mai dulci, e o durere mai grea, care i se urzeşte şi-l aşteapta” – Alexandru Vlahuţă

Miercuri, 5 septembrie, se împlinesc 160 de ani de la naşterea lui Alexandru Vlahuţă, prozator şi poet, autorul lucrării „România pitorească”, opera sa fundamentală, un volum de proză publicat în anul 1901, care constituie un veritabil atlas geografic al României, comentat cu mult patriotism, de la începutul secolului al XX-lea. Vlahuţă a fost o personalitatate emblematică a sfârșitului secolului al XIX-lea şi începutul secolului secolului al XX-lea, pentru realizările sale fiind ales membru de onoare post-mortem al Academiei Române.

Alexandru Vlahuţă s-a născut în satul Pleşeşti, judeţul Tutova (azi satul Alexandru Vlahuţă, judeţul Vaslui), la 5 septembrie 1858, fiind cel de-al nouălea copil al familiei Alexandru şi Ecaterina Vlahuţă.

În anul 1867, păşeşte în clasa I primară, iar în 1871, intră la liceu, la Bârlad.

În anul 1876, fiind îndrumat de profesorul său de limba română, începe să scrie poezii.

În anul 1878 absolvă studiile liceale la Bârlad, iar un an mai târziu trece cu brio examenul de bacalaureat, la Bucureşti, sperând apoi la obţinerea unui post de institutor la Târgovişte.

În anul 1878, se căsătoreşte cu Ida Pagano, fiica profesorului său de limba italiană.

Se înscrie, apoi la Facultatea de Drept, unde susţine câteva examene, iar din noiembrie 1879 se mută la Târgovişte, unde, în anul următor, la 22 ianuarie, începe să predea primele ore de limba latină şi de română la Gimnaziul „Văcarescu“.

În aprilie 1880, publică primele poezii în revista „Convorbiri literare”, iar la 24 mai 1881, publică, la Târgovişte, în ziarul „Armonia”, articolele „Banul” şi „Paralela”, în care atacă moravurile locale. La 27 septembrie, în acelaşi an, Vlahuţă devine membru în comitetul de conducere al ziarului „Armonia”, iar la 20 octombrie este numit profesor la şcoala divizionară de la Mănăstirea Dealu.

Tot în 1882, la 10 noiembrie, este dat afară de la gimnaziu, pentru atacurile la adresa societăţii, din articolele sale, iar la 23 decembrie, devine avocat pledant,

Primul său proces în care este angajat fiind cel din 5 ianuarie 1883, de la Curtea cu juraţi din Târgovişte.

Vlahuţă publică, apoi, articole şi schiţe în ziarul „Galaţi”, iar în anul 1884, se întâlneşte cu Eminescu, de care îl va lega o profundă prietenie.

La 3 ianuarie 1885, divorţeaza de Ida Pagano, apoi participă la Congresul didactic de la Iaşi şi, în noiembrie, începe colaborarea la „Epoca”, unde publică nuvela „Vişan”.

În aprilie 1886 susţine la Ateneu conferinţa „Mişcarea literară”, apoi vizitează Constantinopolul, publică primul său volum de nuvele, iar în decembrie 1887 publică primul său volum de poezii.

În anul 1888, la 14 martie, se căsătoreşte cu Margareta Dona, fiica fostului şef de Stat Major al Armatei Române între anii 1884-1886, generalul Nicolae Dona.

La 12 martie 1892, susţine la Ateneu conferinţa „Curentul Eminescu”, în finalul căreia citeşte poezia „Unde ne sunt visătorii?”, apoi publică volumul de proză „Din goana vieţii” şi, mai apoi, a doua ediţie a versurilor autorului, sub titlul „Poezii”.

La 7 martie 1893, susţine la Ateneu conferinţa „Onestitatea în artă”, iar la doar câteva zile este ales, în unanimitate, membru al Academiei Române, favor pe care Vlahuţă îl respinge.

În ianuarie 1894, publică volumul „Poezii vechi şi nouă”, în martie îi apare volumul „Din goana vieţii”, ediţia a III-a, iar în decembrie publică volumul „Un an de luptă”.

Între 12 martie 1895 şi 28 ianuarie 1896 este director al revistei „Vieaţa”, o perioadă în care publică „Icoane şterse” şi volumul de poezii „Iubire”.

La 4 martie 1896 divorţează de Margareta Dona, apoi publică volumul de proză „În vâltoare”. Cu acest volum ar fi putut obţine premiul Academiei, dar refuzul calităţii de membru i-a respins această recunoaştere.

În anul 1898, Vlahuţă face un inedit apel către toţi învăţătorii din ţară, în care le solicită să-i furnizeze informaţiile necesare în vederea elaborării unui volum care să se intituleze „Geografia pitorească a României”.

În anul 1899 publică volumul „Clipe de linişte”, pentru care primeşte, un an mai târziu, premiul „Năsturel Herescu“ al Academiei Române.

Lucrează apoi, alături de George Coşbuc, la seria cărţilor de citire pentru şcolile primare, iar în octombrie 1900 publică opera sa fundamentală, volumul „România Pitorească”, care în 1902 este distinsă cu premiul Academiei.

Vlahuţă şi Coşbuc devin  apoi directori la „Semănătorul”, la 30 decembrie 1900, Vlahuţă participă la inaugurarea expoziţiei „Grigorescu“, de unde achiziţionează câteva lucrări, iar în anul 1904, publică volumul „Poezii” – 1880 – 1904.

În anul 1905, Alexandru Vlahuţă a ajuns pe meleaguri vrâncene, în urma căsătoriei cu o femeie bogată, Alexandrina Ruxandra Gâlcă, fiică de moşier care stăpânea, la Dragosloveni, un conac şi zeci de hectare cu vie. Femeia i-a oferit lui Vlahuţă o casă frumoasă, multe cărţi, o importantă avere pentru liniştea bătrâneţilor, dar şi un cadru propice scrisului, casa lor fiind adesea vizitată de numeroşii prieteni ai lui Alexandru Vlahuţă.

Prietenul lui, Gala Galaction, scria despre această căsătorie: „Vlahuţă îşi căutase pacea inimii si a căminului (…) o căutase în două rânduri. Nimerise rău sau mediocru şi întâia oară şi a doua oară. A încercat şi a treia oara. De data asta, norocul l-a servit cu paharul plin. A găsit o tovarăşă deosebit de inteligentă şi capabilă de toate devotamentele, de cari este atât de setoasă o inimă de artist”.

În casa de la Dragosloveni aveau loc cele mai frumoase întâlniri ale scriitorilor, Vlahuţă fiind vizitat constant de marii scriitori care îi erau prieteni, iar soţia sa, Ruxandra, s-a dovedit a fi mereu o gazdă perfectă, făcând din locuinţă o casă a prieteniei, ridicată la rang de virtute.

În martie 1906, Vlahuţă publică nuvela „Datorii vechi”, în revista „Viaţa românească”, iar în februarie 1907, izbucneşte răscoala ţărănească, moment care l-a inspirat pe Vlahuţă să publice, la doar câteva luni distanţă, poezia „1907”.

Urmează o perioadă artistică prolifică, materializată prin publicarea volumelor „Din durerile lumii” şi „Din trecutul nostru” (1908), „Poezii” (1909), „Pictorul N. I. Grigorescu” (1910), „La gura sobei” (1911), „Dreptate” (1914), din nou „Poezii” (1915).

În anul 1916, conduce publicaţia săptămânală „Scriitori români”, în 1918 pleacă pe front, iar după câteva luni este destituit, pentru o scurtă perioadă, din postul de referendar de la Casa Şcoalelor.

În anul 1919, este distins cu Marele Premiu al Academiei pentru volumul „Poezii”, apărut în 1915, iar din 1 octombrie, apare, sub direcţiunea sa, primul număr al revistei „Lamura”.

La 19 noiembrie 1919, Alexandru Vlahuiţă trece la Domnul, la Bucureşti, în casa sa din Strada Visarion, fiind înmormântat, două zile mai târziu, la Cimitirul Bellu.

Alexandrina Ruxandra Gâlcă a ţinut ca locuinţa de la Dragosloveni să fie transformată într-o casă memorială care să poarte numele soţului ei, acesta devenind unul din cele mai importante obiective turistice din judeţul Vrancea.

Festivitatea de deschidere a casei memoriale a avut loc la 31 octombrie 1926, lucrările fiind conduse de Veturia Goga, soţia poetului şi omului politic Octavian Goga. Pe lângă faptul că după renovare dăduse casei destinaţia de aşezământ cultural, Ruxandra Gâlcă Vlahuţă s-a gândit să facă şi o faptă de caritate, astfel că din compasiune faţă de consătenii care nu aveau posibilitatea de a-şi da copiii la şcoală s-a gândit ca în surplusul de spaţiu pe care îl avea, să înfiinţeze o şcoală la nivel de gimnaziu, de menaj şi gospodărie, ce putea fi urmată numai de fete.

La 28 octombrie 1948, alături de alţi mari scriitori români, precum M. Eminescu, I. Creangă, I. L. Caragiale, Vlahuţă este ales membru de onoare post-mortem al Academiei Române.

Interesant este faptul că, în anul 1880, după ce a rămas văduvă, sora lui Vlahuță, Elisabeta Străjescu (1850-1925), s-a călugărit la Mănăstirea Agapia, iar zece ani mai târziu, în 1890, s-au călugărit și părinții lor, cu numele de Elisabeta și Nectarie, apoi și un frate mai mic, cu numele de Mardarie.

În satul mănăstiresc de lângă Agapia, pe o coastă de deal aflată mai sus, maica Elisabeta Străjescu a construit o căsuță cu cerdac, în anul 1885, acolo unde s-a mutat ulterior și mama sa. În această casă, scriitorul Alexandru Vlahuță venea adeseori în timpul verii pentru a se odihni. Uneori, își aducea acolo și prietenii săi, printre care se număra pictorul Nicolae Grigorescu (1838-1907), cel care a pictat biserica mănăstirii de la Agapia. Acum aici este deschisă Casa memorială Alexandru Vlahuță de la Agapia.

de Răzvan Moceanu - RADOR

Noaptea Cărților Deschise 2025: De Ziua Internațională a Cărții, Editura Litera îți propune un #RăsfățLiterar  (ediție online&offline)
Literatură 17 Aprilie 2025, 16:29

Noaptea Cărților Deschise 2025: De Ziua Internațională a Cărții, Editura Litera îți propune un #RăsfățLiterar (ediție online&offline)

            Noutățile 2025 : Începând cu 22 aprilie, ora...

Noaptea Cărților Deschise 2025: De Ziua Internațională a Cărții, Editura Litera îți propune un #RăsfățLiterar (ediție online&offline)
Lansare de carte la Chișinău: Lilia Calancea, „Rodica Ojog-Brașoveanu. 320 de pisici în Cimitirul Bellu”
Literatură 15 Aprilie 2025, 18:05

Lansare de carte la Chișinău: Lilia Calancea, „Rodica Ojog-Brașoveanu. 320 de pisici în Cimitirul Bellu”

Miercuri, 16 aprilie 2025, ora 18.00, la Cărturești la Muzeu – Chișinău (Str. 31 August 1989, Nr. 121 A), are loc...

Lansare de carte la Chișinău: Lilia Calancea, „Rodica Ojog-Brașoveanu. 320 de pisici în Cimitirul Bellu”
Luminița Voina-Răuț: Mario Vargas Llosa îmi spunea că, pentru el,“ciorna este cea mai grea, ciorna îl torturează cel mai tare”
Literatură 14 Aprilie 2025, 19:41

Luminița Voina-Răuț: Mario Vargas Llosa îmi spunea că, pentru el,“ciorna este cea mai grea, ciorna îl torturează cel mai tare”

Scriitorul peruan  Mario Vargas Llosa ,  laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în 2010 , a...

Luminița Voina-Răuț: Mario Vargas Llosa îmi spunea că, pentru el,“ciorna este cea mai grea, ciorna îl torturează cel mai tare”
Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a încetat din viață la 89 de ani
Literatură 14 Aprilie 2025, 06:59

Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a încetat din viață la 89 de ani

Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa , laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2010 , a încetat din viață...

Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a încetat din viață la 89 de ani
Lansarea volumului „Teoria lucrului bine făcut“ de Veronica Stănică la Librăria Humanitas Cișmigiu – luni, 14 aprilie, ora 19.00
Literatură 11 Aprilie 2025, 16:27

Lansarea volumului „Teoria lucrului bine făcut“ de Veronica Stănică la Librăria Humanitas Cișmigiu – luni, 14 aprilie, ora 19.00

Editura Litera  vă așteaptă luni, 14 aprilie, ora 19.00  la  Librăria Humanitas de la Cișmigiu  (bd....

Lansarea volumului „Teoria lucrului bine făcut“ de Veronica Stănică la Librăria Humanitas Cișmigiu – luni, 14 aprilie, ora 19.00
Lansare de carte la Timișoara: „Francezi în Banat, bănățeni în Franța” de Smaranda Vultur
Literatură 10 Aprilie 2025, 18:14

Lansare de carte la Timișoara: „Francezi în Banat, bănățeni în Franța” de Smaranda Vultur

Vineri, 11 aprilie 2025, ora 18.00, la Librăria La Două Bufnițe (Piața Unirii nr. 11, Timișoara), are loc lansarea volumului...

Lansare de carte la Timișoara: „Francezi în Banat, bănățeni în Franța” de Smaranda Vultur
La mai puțin de un an de la câștigarea Prix Goncourt, ediția în limba română a romanului Huriile de Kamel Daoud
Literatură 10 Aprilie 2025, 12:32

La mai puțin de un an de la câștigarea Prix Goncourt, ediția în limba română a romanului Huriile de Kamel Daoud

Ediția în limba română a romanului Huriile de Kamel Daoud , recompensat în 2024 cu Prix Goncourt , cel mai...

La mai puțin de un an de la câștigarea Prix Goncourt, ediția în limba română a romanului Huriile de Kamel Daoud
Romanul SAREK, de Ulf Kvensler, publicat în România la Crime Scene Press, desemnat „Cel mai bun roman polițist al anului 2025” în Franța
Literatură 07 Aprilie 2025, 10:59

Romanul SAREK, de Ulf Kvensler, publicat în România la Crime Scene Press, desemnat „Cel mai bun roman polițist al anului 2025” în Franța

SAREK, debutul literar semnat de autorul suedez Ulf Kvensler, tradus în România la Crime Scene Press, a fost...

Romanul SAREK, de Ulf Kvensler, publicat în România la Crime Scene Press, desemnat „Cel mai bun roman polițist al anului 2025” în Franța
Ascultă live

Ascultă live

10:00 - 12:00
Cu minte de weekend
Ascultă live Radio România Cultural
10:05 - 13:00
DIMINEŢI CU SOARE
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
10:30 - 12:30
DESCHIS ÎN WEEK-END (RRA)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
10:00 - 12:00
SLUJBA RELIGIOASĂ
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
11:03 - 18:00
DE WEEK-END CU RADIO REȘIȚA
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
11:03 - 11:58
Arena radio
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru