Bijuterii ale unor tineri designeri români vor străluci la Lisabona

Institutul Cultural Român de la Lisabona va găzdui, în perioada 6-29 septembrie 2017, expoziția de bijuterie contemporană Found.Lost.Found, împreună cu o selecție curatorială a instalației O călătorie prin istoria și viitorul bijuteriei, semnată de Assamblage – Asociația Națională a Autorilor și Designerilor de Bijuterie Contemporană. Vernisajul va avea loc în data de 6 septembrie, ora 19:00,  în prezența reprezentanților Asociației și a Cristinei Felipe – curator și co-fondator al Asociației Portugheze de Bijuterie Contemporană.

În contextul celebrării a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Portugalia, Institutul Cultural Român de la Lisabona și Ambasada României în Republica Portugheză organizează pe parcursul anului 2017, o suită de evenimente culturale simbolice, atingând 12 capitole esențiale ale creativității românești. În acest context, în luna septembrie a acestui an, va fi prezentată la Lisabona expoziția Found.Lost.Found.

Expoziția este curatoriată de designerul David Sandu și prezintă două instalații interactive de bijuterie contemporană compuse din 120 de piese ale următorilor designeri români: Andreia Gabriela Popescu, Ioana Ardelean, Otilia Mihalcea-Oval, Cleopatra Coșuleț, Diana Toboșaru, Elena Crișan, Gabriela Secărea, Lucienne Buga, Luiza Teodoresu, Mădălina Stoica, Mihaela Dumitrașcu și Roxana Hodorog. Designerul expoziției este arhitectul Ioana Ardelean.

Gândită ca un omagiu adus unei tradiții fabuloase, în parte uitată, expoziția este o reinterpretare actuală a formelor bijuteriilor dacice încărcate simbolic și cultural. Colecțiile semnate de designeri propun o interpretare alternativă a tezaurului, ca un organism viu, continuu și sedimentar și parte activă din memoria culturală. Valorile lui depășesc granițele naționale și transcend în universal. În contextul globalizării rapide și al circulației ideilor și valorilor, trecutul devine un canal de dialog și acceptare. Ajungem într-un moment în care avem aceiași strămoși, nu prin mijloace de afiliere, ci prin identificare culturală. Astfel, tezaurul devine în acest caz un pretext pentru o căutare personală a fiecărui artist a acelei relații intime dintre obiect și semnificație, dintre valoare și prețiozitate în bijuteria contemporană.

„Majoritatea bijuteriilor antice dacice nu erau destinate unui scop funcțional. Ele făceau parte din cultul religios, erau ofrande destinate zeilor. De aceea, nu sunt realizate la o scară umană, părând să aparțină unor ființe supradimensionate. Ele sunt pasaje de trecere, care, dincolo de scopul lor ritualic, reprezintă o cale de contact între oameni și zei. Arta bijuteriei devine o formă de legitimare: oamenii stau acum față în față cu zeii. Astăzi, bijuteria contemporană devine importantă prin semnificația ei, continuând eternul dialog dintre prețios și valoros. În contextul revizuirii valorilor, una rămâne constantă: valoarea culturală a bijuteriei va depăși mereu evaluarea ei materială“ spune David Sandu, curatorul expoziției.