Borderline Relation la Eastwards Prospectus: expoziția de grup reunește 10 artiști internaționali
22 Ianuarie 2018, 15:05
Artiști participanți: Marieta Chirulescu, Felipe Cohen, Svenja Deininger, Caroline Duchatelet, Vlatka Horvat, Željko Jerman, Ivan Moudov, Ulay, Ignacio Uriarte, Ruth Wolf-Rehfeldt
- Expoziția de grup aduce laolaltă artiști din generații diferite, ale căror practici s-au dezvoltat în diverse contexte geopolitice, sociale și economice.
- Borderline Relation pune față în față lucrări istorice și noi, expuse pentru prima oară la București. Printre punctele de atracție se numără o ediție de“auto-Polaroide” realizate de Ulay în perioada de început a activității sale artistice și mai multe lucrări istorice ale lui Ruth Wolf-Rehfeldt care au fost expuse recent și la documenta 14.
Borderline Relation
25 ianuarie – 24 martie 2018
Vernisaj: Joi, 25 ianuarie, ora 19:00
Strada Plantelor 50, București
eastwardsprospectus.com| #BorderlineRelation
Galeria Eastwards Prospectus deschide pe 25 ianuarie BorderlineRelation, o expoziție de grup ce reunește 10 artiști internaționali: Marieta Chirulescu, Felipe Cohen, Svenja Deininger, Caroline Duchatelet, Vlatka Horvat, Željko Jerman, Ivan Moudov, Ulay, Ignacio Uriarte și Ruth Wolf-Rehfeldt. Până pe 24 martie, expoziția oferă vizitatorilor ocazia de a descoperi importante lucrări istorice și noi, expuse pentru prima oară la București.
BorderlineRelation (curator: Tevž Logar) stabilește un dialog între aceste lucrări pentru a evidenția demersul constant al artiștilor de a chestiona posibilitățile formale ale mediilor artistice cu care lucrează. Ea reprezintă, totodată, o ocazie de a reflecta asupra relațiilor dintre practici artistice dezvoltate în diverse contexte temporale, geopolitice, sociale și economice, întrucât artiștii participanți aparțin unor generații diferite și au background-uri diferite – unii dintre ei și-au desfășurat o parte a activității artistice în Europa de Est, inclusiv în perioada comunistă, în timp ce alții au lucrat exclusiv în Europa de Vest, în America de Nord sau de Sud.
„Prin intermediul practicilor artistice variate pe care le reunește, expoziția prezintă povești individuale, intime, aflate în spatele elementelor specifice lucrărilor de artă contemporană și ne ghidează să trăim aici și acum experiența acestor lucrări”, spune Tevž Logar. „Astfel, privitorul este atras într-o coregrafie de gesturi conceptuale necunoscute și intervenții formale subtile care caută în mod direct să creeze o tensiune între idei istorice și contemporaneitate, între experiență și non-experiență, între vizual și non-vizual. Prin urmare, Borderline Relation este un compendiu de mici confesiuni ce dezvăluie o societate globală angajată în fuga obsesivă după posesiuni, chiar dacă se scufundă în infinitatea devalorizării complete a acestora”, adaugă curatorul.
Artiștii participanți și-au prezentat lucrările în numeroase expoziții personale și de grup în galerii și muzee
din întreaga lume, precum și în cadrul celor mai importante evenimente de artă contemporană
(documenta, Bienala de la Veneția) și târguri de artă (Art Basel, Frieze, FIAC etc.).
Borderline Relation marchează una dintre rarele prezențe în România ale Marietei Chirulescu (n. 1974), prin intermediul celor cinci lucrări ale sale ce vor fi expuse. Practica ei artistică este o încercare de a crea un spațiu de reflecție asupra experienței, existenței și efemerității picturii ca mediu. În lucrările sale, artista de origine română, stabilită la Berlin, dovedește o preocupare constantă față de posibilitățile estetice și conceptuale ale pânzei pictate.
Pentru prima dată într-o expoziție din regiune, artistul brazilian Felipe Cohen (n. 1976) lucrează cu o varietate de medii, de la desen și sculptură la instalație și video. Borderline Relation prezintă noi picturi pe lemn din seria Luz Partida, prin care Cohen reinterpretează genul peisajului cu ajutorul unor elemente geometrice și al culorii. Pentru această serie dezvoltată în ultimii doi ani, artistul a fost inspirat de geografia orașului Rio de Janeiro, realizând peisaje minimaliste, precise, din triunghiuri de lemn colorate.
Expoziția include, de asemenea, o lucrare de Svenja Deininger (n. 1974), unul dintre cei mai apreciați pictori ai generației sale. Artista austriacă abordează pictura ca pe un proces, fără idei predefinite de imagini. Ea pornește adesea de la o formă, lucrează în straturi și suprapuneri de culori și materiale, pictează peste ceea ce pictase înainte sau descoperă ceea ce acoperise. Uneori, o linie sau un desen neașteptat apare pe suprafața vizibilă a picturii, plasat(ă) acolo ca un memento sau o citare a unei idei anterioare, care a fost acoperită de straturi noi în procesul de realizare a picturii.
Caroline Duchatelet (n. 1964) va da vizitatorilor expoziției ocazia de a se pierde în lumina unui răsărit filmat. Videoul prezentat la Eastwards Prospectus a fost filmat în Italia – unde artista franceză a rămas timp de un după încheierea unei rezidențe la Villa Medici din Roma (septembrie 2008 – decembrie 2009) - și face parte dintr-o serie de filme despre lumină, de la răsărit până la apus. În practica ei, artista explorează peisajul și lumina prin sculptură, instalații site-specific și, mai recent, videourile în care experiența peisajului este redată prin schimbările de lumină.
Expoziția o va pune în lumină și pe Vlatka Horvat (n. 1974). Având un background în performance, dar lucrând cu medii diverse, ca fotografia, videoul, instalația și colajul, artista de origine croată este preocupată în principal de relația corpului uman cu mediul construit. Ea a dezvoltat acest interes într-o serie de colaje, Up in Arms, în care decontextualizează silueta și se concentrează pe un element simbolic: brațele, desprinse de personaje, care sunt eliminate din imagine de parcă s-ar fi pierdut. Pentru aceste colaje, artista a lucrat cu fotografii provenind din Iugoslavia anilor ’60-’70. La Eastwards Prospectus va fi expusă, de asemenea, lucrarea Balance Beam #0715, constând în diverse obiecte aflate în echilibru pe o bârnă sprijinită pe două scaune. Instalația reflectă interesul artistei față de reconsiderarea și reinterpretarea obiectelor dincolo de ipostaza utilitară pe care o cunoaștem cu toții. Pentru Horvat, ideea de sprijin și de echilibru este relevantă nu doar în ceea ce privește obiectele, ci mai ales în privința condiției umane.
Chestionarea mediilor artistice este evidentă în cazul lui Željko Jerman (1949 - 2006), a cărui practică a fost marcată de experimente cu fotografia. Artistul croat nu și-a propus să dea dovadă de o tehnică perfectă. Dimpotrivă, a realizat în mod deliberat fotografii încețoșate, care au devenit apoi o suprafață pentru intervenții cu substanțe fotochimice sau vopsea cu clei. Jerman intervenea, uneori, și cu banale soluții de curățenie, creioane, cuțite, foarfece sau foc, cu scopul de a „distruge” caracteristicile hârtiei fotografice, după cum spunea chiar el. Făcând un balans între două extreme, crearea și distrugerea, artistul s-a axat pe fotografia experimentală, manipulând potențialul ei expresiv, adesea fără a folosi camera.
Prin Fragments Box, Ivan Moudov (n. 1975), unul dintre artiștii bulgari contemporani cu cea mai mare recunoaștere la nivel internațional, explorează problematica aproprierii artistice și a autorului unei opere de artă, dar ridică și întrebări despre istoria colecțiilor publice de artă din muzeele europene și despre jocurile simbolice de putere din artă. Lucrarea care va fi prezentată la Eastwards Prospectus rezultă din decizia artistului de a „colecționa” fragmente din diverse lucrări de artă expuse în muzee și galerii din Europa. În curs de un an și jumătate (2003 – 2004), el a asamblat astfel o „colecție” personală, mobilă. Fiecare „bucată” este creditată conștiincios cu numele autorului și aranjată cu grijă lângă celelalte, într-o valiză frumoasă ce face referire la Marcel Duchamp și a sa La Boîte-en-valise.
Borderline Relation cuprinde exemple excepționale de „fotografie performativă” din opera lui Ulay (n. 1943). Un pionier al folosirii fotografiei Polaroid la începutul anilor ’70, artistul a abordat tema corpului și a aspectului său în ochii celorlalți. Partea masculină și cea feminină a propriei identități constituie una dintre zonele lui principale de interes. După cum dovedesc printurile în format mare ale lucrării S’he, care pot fi văzute la Eastwards Prospectus, renumitul artist a folosit fotografia instant pentru a documenta și a asimila înfățișarea și identitatea sa, uneori puternic masculină, alteori cu elemente feminine. Asemenea lucrări, pe care Ulay le-a numit „auto-Polaroide”, dezvăluie interesul lui față de corp ca element central în interogarea condiției umane, a dinamicii „eu-ceilalți” și a „vulnerabilității ca formă de rezistență”.
Ignacio Uriarte (n. 1972) se bazează pe experiențele sale personale în lumea corporate (a studiat managementul afacerilor și a lucrat pentru mai multe companii înainte de a se dedica artei) pentru a vorbi despre munca repetitivă din cadrul limitat al unui birou, despre ierarhiile și regulile stricte ale acestuia, despre senzația de plictiseală și un anume tip de meditație existențială intrinsecă rutinei dintr-un program de opt ore. Vizitatorii expoziției vor descoperi Four Times, în care artistul german aduce în discuție tema timpului prin mediul desenului – procesul specific acestuia poate fi lent, dar decurge uniform și lasă să se vadă o evoluție de la o oră la alta.
Lucrări istorice de Ruth Wolf-Rehfeldt (n. 1932) vor putea fi văzute pentru prima oară în România, după ce recent au fost expuse la prestigioasa expoziție internațională documenta 14 (Kassel, 2017). Produse începând cu 1970 și până la căderea Zidului Berlinului, lucrările realizate cu o mașină de scris, pe care artista le-a numit „Typewritings”, sunt de o diversitate unică. Ele acoperă o gamă largă, de la repetiții abstracte de litere și experimente lingvistice emoționante, până la ilustrări de forme arhitecturale, obiecte și siluete umane. Cu o precizie impresionantă, artista germană a aranjat litere și semne de punctuație pentru a forma elemente picturale, generând adesea un efect tridimensional. Aceste lucrări pot fi la fel de bine situate în contextul artei conceptuale, al poeziei vizuale sau al mail art - Ruth Wolf-Rehfeldt și soțul ei, tot artist, au făcut parte din rețeaua mail art, eludând astfel interdicția asupra expozițiilor și publicațiilor artiștilor alternativi în perioada RDG.
Despre Eastwards Prospectus
