Ascultă Radio România Cultural Live

PORTRET: Constantin Brâncuși – La umbra marilor copaci nu crește nimic

16 Martie 2017, 07:19

Constantin Brancusi, marele sculptor roman, s-a nascut la 19 februarie 1876 în Hobiţa, judetul Gorj

Constantin era al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși și Maria Brâncuși. Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni. Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi.

În Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, își face cunoscută îndemânarea la lucrul manual prin construirea unei viori din materiale găsite în prăvălie. Este înscris cu bursă la Școala de Arte și Meserii din Craiova, apoi urmeaza Scoala de Belle Arte din Bucuresti. La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuși au constat mai ales in reprezentări clasice ale formei umane. Bustul lui Vitellius, Laocoon, Studiu dateaza din acei ani, caracterizati de o acumulare sensibilă de cunoștințe și îndemânare, dar și de căutarea a diferite soluții de modelare a materialelor.

După 1905, viziunea artistului a devenit mai clară și mai puternică. Ca o consecință imediată, transformarea structurii operei sale a suferit o evoluție rapidă, astfel încât, începând încă din 1907, reprezentările antropomorfe încep să cedeze locul sculpturilor care îl vor prefigura pe artistul Brâncuși de mai târziu, acela care va urma să intre în conștiința universală. Constantin Brâncuși a expus pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts și la Salon d’Automne din Paris în 1906. Creează în 1907 prima versiune a Sărutului, temă pe care o va relua sub diferite forme până în 1940, culminând cu Poarta Sărutului parte a Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu.

Refuză să lucreze ca practician în atelierul lui Auguste Rodin, rostind cuvintele devenite celebre: „Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres” (La umbra marilor copaci nu crește nimic).”

În 1907 închiriază un atelier în Rue de Montparnasse și intră în contact cu avangarda artistică pariziană, împrietenindu-se cu Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp.

În 1909 revine pentru scurt timp în România și participă la „Expoziția oficială de pictură, sculptură și arhitectură”. Până în 1914, participă cu regularitate la expoziții colective din Paris și București, inaugurând ciclurile Păsări Măiestre, Muza adormită, Domnișoara Pogany. In acel an, Brâncuși deschide prima expoziție în Statele Unite ale Americii, la New York, care provoacă senzație. Multe dintre lucrarile sale sunt achizitionate de colectionari particulari. Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuși se desfășoară în toată amploarea ei. Operele sale de seamă din ciclul Pasărea în văzduh, ciclul Ovoidului, precum și sculpturile în lemn datează din această perioadă. În același timp, sculptorul participă la cele mai importante expoziții colective de sculptură din Statele Unite ale Americii, Franța, Elveția, Olanda și Anglia. În atelierul său din Impasse Ronsin, Brâncuși și-a creat o lume a lui, aducand în inima Parisului, atmosfera satului gorjean. Muzeul Național de Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou) are un număr important de lucrări ale lui Brâncuși, lăsate prin testament moștenire României, dar acceptate cu bucurie de Franța, împreună cu tot ce se afla în atelierul său. Aceasta sa- intamplat in urma refuzului guvernului comunist al României anilor 1950 de a accepta lucrările lui Brâncuși după moartea sculptorului. In epoca realismului socialist, Brâncuși a fost contestat ca unul din reprezentanții formalismului burghez cosmopolit. Totuși, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă al Republicii din București s-a deschis prima expoziție personală Brâncuși din Europa. Abia în 1964, el a fost „redescoperit” în tara sa ca un geniu național și, în consecință, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Coloana (recunoștinței) fără sfârșit, Masa tăcerii și Poarta sărutului, a putut fi amenajat și îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac și fusese foarte aproape de a fi fost dărâmat. La moartea sa, în 16 martie 1957, statul român a refuzat să primească moștenirea lăsată de Brâncuși – atelierul său parizian –, considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei decadente. Astfel, atelierul sau a revenit statului francez.

Premiul „Peter Jecza” pentru Sculptura Anului: 8.000 euro pentru o lucrare de artă publică în Timișoara
Muzică-Dans-Arte 11 Iulie 2025, 00:26

Premiul „Peter Jecza” pentru Sculptura Anului: 8.000 euro pentru o lucrare de artă publică în Timișoara

Fundația Triade Timișoara,  cu sprijinul UniCredit Bank,   lansează ediția a doua a Premiului Peter Jecza pentru...

Premiul „Peter Jecza” pentru Sculptura Anului: 8.000 euro pentru o lucrare de artă publică în Timișoara
Turneul Național „Orgile României” începe sâmbătă, 12 iulie, la Catedrala Sfântul Iosif din București
Muzică-Dans-Arte 11 Iulie 2025, 00:14

Turneul Național „Orgile României” începe sâmbătă, 12 iulie, la Catedrala Sfântul Iosif din București

Catedrala Sfântul Iosif din București găzduiește vineri , 12 iulie 2025, ora 20:00 , concertul de deschidere al celei...

Turneul Național „Orgile României” începe sâmbătă, 12 iulie, la Catedrala Sfântul Iosif din București
Noaptea Muzeelor la Sate revine pe 6 septembrie 2025. A treia ediție aduce în premieră cinci ecosisteme culturale rurale
Muzică-Dans-Arte 10 Iulie 2025, 16:46

Noaptea Muzeelor la Sate revine pe 6 septembrie 2025. A treia ediție aduce în premieră cinci ecosisteme culturale rurale

Pe 6 septembrie 2025, satele din România prind din nou viață odată cu cea de-a treia ediție a Nopții Muzeelor la Sate,...

Noaptea Muzeelor la Sate revine pe 6 septembrie 2025. A treia ediție aduce în premieră cinci ecosisteme culturale rurale
„LACUL LEBEDELOR,” cel mai iubit balet al tuturor timpurilor, pe 2 februarie 2026 la Sala Palatului
Muzică-Dans-Arte 10 Iulie 2025, 00:36

„LACUL LEBEDELOR,” cel mai iubit balet al tuturor timpurilor, pe 2 februarie 2026 la Sala Palatului

Celebra companie Ukrainian Classical Ballet aduce în premieră pe scena Sălii Palatului cea mai îndrăgită...

„LACUL LEBEDELOR,” cel mai iubit balet al tuturor timpurilor, pe 2 februarie 2026 la Sala Palatului
„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART
Muzică-Dans-Arte 09 Iulie 2025, 22:21

„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART

Marți, 15 iulie 2025, începând cu ora 18:00, la Galeria CREART din București (Piața Alexandru Lahovari nr. 7),...

„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART
Balkanik Festival – Home of World Music revine între 5 și 7 septembrie la Grădina Uranus: trei zile și trei nopți în care bucuria devine formă de rezistență
Muzică-Dans-Arte 09 Iulie 2025, 00:35

Balkanik Festival – Home of World Music revine între 5 și 7 septembrie la Grădina Uranus: trei zile și trei nopți în care bucuria devine formă de rezistență

  „ Joy is an act of resistance / Bucuria e o formă de rezistență” , scria poeta americană Toi Derricotte....

Balkanik Festival – Home of World Music revine între 5 și 7 septembrie la Grădina Uranus: trei zile și trei nopți în care bucuria devine formă de rezistență
Uniunea Artiștilor Plastici din România face noi propuneri de evenimente vizuale, care se vor desfășura în săptămâna 7 - 13 iulie 2025
Muzică-Dans-Arte 08 Iulie 2025, 03:35

Uniunea Artiștilor Plastici din România face noi propuneri de evenimente vizuale, care se vor desfășura în săptămâna 7 - 13 iulie 2025

Două evenimente vizuale sunt progamate pentru luni, 7 iulie: De la ora 17:00 va avea loc vernisajul expoziției personale de...

Uniunea Artiștilor Plastici din România face noi propuneri de evenimente vizuale, care se vor desfășura în săptămâna 7 - 13 iulie 2025
Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Strada Armenească – 1, 2, 3 august la Grădina Botanică din București
Muzică-Dans-Arte 08 Iulie 2025, 03:15

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Strada Armenească – 1, 2, 3 august la Grădina Botanică din București

Festivalul Strada Armenească revine între 1 și 3 august 2025 în Grădina Botanică „Dimitrie...

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Strada Armenească – 1, 2, 3 august la Grădina Botanică din București
Ascultă live

Ascultă live

18:30 - 18:55
Bazar FM
Ascultă live Radio România Cultural
18:15 - 19:00
Contracronometru
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
18:30 - 18:56
الفترة الثانية
Ascultă live Radio România Internaţional 1
18:30 - 19:00
Actualitatea în dezbatere (RRA)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
18:30 - 18:56
Srpska redakcija prva emisija
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
18:05 - 19:00
FERMIER ÎN ROMÂNIA
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
15:05 - 19:00
Sens unic
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
18:05 - 19:00
CÂNTEC MÂNDRU POPULAR
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
16:03 - 18:45
Sens unic
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru