Ascultă Radio România Cultural Live

PORTRET: Maria Lătăreţu – „Privighetoarea nepereche a Gorjului”

07 Noiembrie 2021, 07:35

Duminică, 7 noiembrie, se împlinesc 110 ani de la naşterea Mariei Lătăreţu, una dintre cele mai apreciate cântăreţe de muzică populară din ţara noastră, ea fiind alintată cu aprecieri precum „Privighetoarea Gorjului”, „Crăiasa cântecului românesc”, sau „Prințesa cântecului popular românesc”.

* * * * *

Maria Borcan, pe numele avut la naştere, a venit pe lume la 7 noiembrie 1911, la Bălcești, judeţul Gorj, fiind cel de-al 16-lea copil al familiei lui Ion şi al Mariei Borcan.
Despre copilăria sa, artista avea să mărturisească, într-un interviu la radio, în anul 1970: „Când am deschis ochii pe lume, m-am pomenit într-o bătătură mică şi săracă, cu două încăperi. Acum nu mai există… Dar grădina casei mele nu am să o pot uita niciodată. Avea gard de jur-împrejur cu stobori împletiţi cu nuiele, iar în interiorul grădinii aveam tot felul de pomi fructiferi, mai mulţi pruni şi meri, iar în faţa casei aveam o mulţime de trandafiri, nalbe, garoafe, gherghine şi o tufă de liliac. Pot să spun că era, poate, cea mai frumoasă grădină din Bălceşti”.
Copilăria i-a fost marcată de lipsuri materiale, fiind nevoită să muncească pentru a-şi sprijini familia, însă vocea sa unică şi inconfundabilă a ajutat-o să devină cunoscută. Maria mergea la cules de prune prin sat, unde pentru câţiva bănuţi trebuia să şi cânte, sau mergea la câmp, trudea din greu şi cânta alături de celelalte fete din sat.
Talentul muzical a fost moştenit de la mama sa, descendentă a unei familii de lăutari celebri de pe Valea Gilortului, însă se pune că Maria Lătărețu a învățat să cânte imitând păsările.
La vârsta de 12 ani, cânta deja în taraful lui Ionică Gîlcă din Novaci, apoi la Târgu-Jiu, în taraful fratelui său Ioniţă.
La vârsta de 13 ani, fratele artistei, Ioniță Borcan, îi cumpără o chitară și o învață să se acompanieze.


În 1927, devine cântăreaţa principală a tarafului „Tică Lătăreţu”, viorist şi cântăreţ din Leleşti, care, un an mai târziu îi devenea soţ.
Au urmat ani în care ansamblul şi solista cântau din sat în sat, la nunţi sau petreceri, Maria Lătăreţu devenind celebră în întreaga Oltenie.
În anul 1933, ajunge pentru prima dată în Bucureşti, unde a cântat, pentru o scurtă perioadă, la localul „La fânăreasă”.
În anul 1937, folcloriștii Constantin Brăiloiu, Harry Brauner, Tiberiu Alexandru și Mihai Pop o descoperă la ea acasă, fiind impresionaţi de vocea şi stilul interpretativ al repertoriului său tradițional.
Astfel, la 19 iulie 1937, Maria Lătăreţu înregistrează la Bucureşti, primele sale melodii, pe cilindri de fonograf, iar la 29 august 1937, debuta la Radio București, în emisiunea „Ora satului”.
În 13 septembrie 1937, ea înregistra la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea artistică a reprezentanţilor Arhivei de Folclor a Societății Compozitorilor Români.
În acelaşi an, Maria primeşte un contract pentru a cânta la localul lui Marcu Căciularu, din zona Gării de Nord, în anul următor interpretează muzică populară în cadrul „Lunii Bucureștiului”, pentru ca în perioada 1939-1949 să cânte la restaurantul de lux „Dorul Ancuței”, din actuala Piaţă Lahovary, un loc frecventat de artiști de prestigiu ai vremii.

Flacăra nr. 18/1984

Din 13 martie 1939, cu ajutorul lui Constantin Brăiloiu, cântăreața face imprimări pentru casa de discuri Cristal (Electrecord de mai târziu), numeroase alte înregistrări fiind realizate la Radiodifuziunea Română.
În toată această perioadă a continuat să cânte şi cu taraful soțului ei, până în anul 1949, când devine prim-solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folclor, prima orchestră de muzică populară de stat.
„Mă uitai spre răsărit”, „Mai ţii minte, măi, dragă Mărie”, „Lie, Ciocârlie”, „Sanie cu zurgălăi”, „Pe câmpul cu florile” sunt doar câteva melodii de succes din repertoriul său care cuprindea aproximativ 1000 de cântece, din care 104 erau compoziţii personale.
Maria Lătăreţu a realizat numeroase turnee atât în țară, cât și în străinătate, printre ţările vizitate fiind Polonia, Cehoslovacia, U.R.S.S., Egipt, Siria, Elveția, Turcia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, sau Iordania.
La Moscova, Maria Lătăreţu a cântat timp de un an, semnând un contract, la restaurantul de artă culinară românească „Dunărea”. A susţinut spectacole extrem de apreciate la „Balşoi Teatr”, unde Aram Haciaturian, marele compozitor al baletului „Spartacus”, a denumit-o „Crăiasa cântecului românesc.”
Ea a cântat cu mari șefi de orchestră și dirijori, precum Gelu Barabancea, Nicu Stănescu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Radu Voinescu, George Vancu, Ion Luca-Bănățeanu, Florea Cioacă, Constantin Mirea sau Nicu Novac.
Pentru cariera sa artistică remarcabilă, a fost distinsă cu medalia „A cincea Aniversare a Republicii Populare Române”, pentru meritele deosebite în promovarea melosului popular – în anul 1952, Ordinul „Muncii”, clasa a III-a – în 1954, cu titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne, „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice” – în 1964 şi cu Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a II-a – în 1968.
Puţină lume ştie însă că viaţa sa a reprezentat şi un lung şir de drame: şoţul ei a stat nu mai puţin de şapte ani în lagăr, fără să primească de la el nicio veste, apoi a avut şase copii, dintre care cinci i-au murit, singurul supravieţuitor fiind Ion, cel care alături de nora ei, Ioana, aveau să-i fie cel mai mare sprijin în viaţă.
A murit, la nici un an după decesul soţului ei, la 27 septembrie 1972, în urma unei congestii cerebrale, la Românești, județul Botoșani, imediat după încheierea unui concert pe care l-a susţinut alături de Ion Luican, Laura Lavric și Ionel Schipoancă. Este înmormântată la cimitirul „Sfânta Vineri” din București.
„Privighetoarea Gorjului” a lăsat în urmă o zestre folclorică nepreţuită, păstrătoare a sufletului ei cald, resimţit în interpretarea fiecărui cântec al inegalabilului său repertoriu.
În amintirea marii artiste, începând cu anul 1981, în fiecare an, la Târgu-Jiu, are loc Festivalul – concurs al Cântecului Popular Românesc „Maria Lătăreţu”.

RADOR: Razvan Moceanu

 

Premiul „Peter Jecza” pentru Sculptura Anului: 8.000 euro pentru o lucrare de artă publică în Timișoara
Muzică-Dans-Arte 11 Iulie 2025, 00:26

Premiul „Peter Jecza” pentru Sculptura Anului: 8.000 euro pentru o lucrare de artă publică în Timișoara

Fundația Triade Timișoara,  cu sprijinul UniCredit Bank,   lansează ediția a doua a Premiului Peter Jecza pentru...

Premiul „Peter Jecza” pentru Sculptura Anului: 8.000 euro pentru o lucrare de artă publică în Timișoara
Turneul Național „Orgile României” începe sâmbătă, 12 iulie, la Catedrala Sfântul Iosif din București
Muzică-Dans-Arte 11 Iulie 2025, 00:14

Turneul Național „Orgile României” începe sâmbătă, 12 iulie, la Catedrala Sfântul Iosif din București

Catedrala Sfântul Iosif din București găzduiește vineri , 12 iulie 2025, ora 20:00 , concertul de deschidere al celei...

Turneul Național „Orgile României” începe sâmbătă, 12 iulie, la Catedrala Sfântul Iosif din București
Noaptea Muzeelor la Sate revine pe 6 septembrie 2025. A treia ediție aduce în premieră cinci ecosisteme culturale rurale
Muzică-Dans-Arte 10 Iulie 2025, 16:46

Noaptea Muzeelor la Sate revine pe 6 septembrie 2025. A treia ediție aduce în premieră cinci ecosisteme culturale rurale

Pe 6 septembrie 2025, satele din România prind din nou viață odată cu cea de-a treia ediție a Nopții Muzeelor la Sate,...

Noaptea Muzeelor la Sate revine pe 6 septembrie 2025. A treia ediție aduce în premieră cinci ecosisteme culturale rurale
„LACUL LEBEDELOR,” cel mai iubit balet al tuturor timpurilor, pe 2 februarie 2026 la Sala Palatului
Muzică-Dans-Arte 10 Iulie 2025, 00:36

„LACUL LEBEDELOR,” cel mai iubit balet al tuturor timpurilor, pe 2 februarie 2026 la Sala Palatului

Celebra companie Ukrainian Classical Ballet aduce în premieră pe scena Sălii Palatului cea mai îndrăgită...

„LACUL LEBEDELOR,” cel mai iubit balet al tuturor timpurilor, pe 2 februarie 2026 la Sala Palatului
„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART
Muzică-Dans-Arte 09 Iulie 2025, 22:21

„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART

Marți, 15 iulie 2025, începând cu ora 18:00, la Galeria CREART din București (Piața Alexandru Lahovari nr. 7),...

„Extended Time” – expoziție personală Daniela Zbarcea, la Galeria CREART
Balkanik Festival – Home of World Music revine între 5 și 7 septembrie la Grădina Uranus: trei zile și trei nopți în care bucuria devine formă de rezistență
Muzică-Dans-Arte 09 Iulie 2025, 00:35

Balkanik Festival – Home of World Music revine între 5 și 7 septembrie la Grădina Uranus: trei zile și trei nopți în care bucuria devine formă de rezistență

  „ Joy is an act of resistance / Bucuria e o formă de rezistență” , scria poeta americană Toi Derricotte....

Balkanik Festival – Home of World Music revine între 5 și 7 septembrie la Grădina Uranus: trei zile și trei nopți în care bucuria devine formă de rezistență
Uniunea Artiștilor Plastici din România face noi propuneri de evenimente vizuale, care se vor desfășura în săptămâna 7 - 13 iulie 2025
Muzică-Dans-Arte 08 Iulie 2025, 03:35

Uniunea Artiștilor Plastici din România face noi propuneri de evenimente vizuale, care se vor desfășura în săptămâna 7 - 13 iulie 2025

Două evenimente vizuale sunt progamate pentru luni, 7 iulie: De la ora 17:00 va avea loc vernisajul expoziției personale de...

Uniunea Artiștilor Plastici din România face noi propuneri de evenimente vizuale, care se vor desfășura în săptămâna 7 - 13 iulie 2025
Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Strada Armenească – 1, 2, 3 august la Grădina Botanică din București
Muzică-Dans-Arte 08 Iulie 2025, 03:15

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Strada Armenească – 1, 2, 3 august la Grădina Botanică din București

Festivalul Strada Armenească revine între 1 și 3 august 2025 în Grădina Botanică „Dimitrie...

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Strada Armenească – 1, 2, 3 august la Grădina Botanică din București
Ascultă live

Ascultă live

22:00 - 22:30
RRC Calm
Ascultă live Radio România Cultural
22:00 - 22:10
Radiojurnal
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
22:00 - 23:00
Espańol 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
22:00 - 22:20
Radiojurnal
Ascultă live Radio România Internaţional 2
22:00 - 22:26
Óęđŕżíńüęŕ 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
22:00 - 23:00
FOLCLORIA
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
21:00 - 23:00
iSport
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
22:00 - 22:03
Știri
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
22:00 - 00:00
Din suflet pentru tine
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru