Sezon de vară la MNAR!

Muzeul Național de Artă al României nu pleacă în vacanță, vă oferă programe de vacanță!

Vernisajele unor expoziții-eveniment, activități educative pentru familii la sediul central, Muzeul Colecțiilor de Artă și Muzeul Pallady pot face vara mai plăcută la București.

Începând cu prima decadă a lunii iulie, vor avea loc vernisajele expozițiilor Tudor Banuș – Honoré Daumier. Întâlniri în pagini tipărite, Ion Grigorescu – Opera pictată (1963-2017) și, ulterior,Artiști români în Marele Război. Vizita ghidată în expoziția Ceruri de purpură și Mesageri identitari, un eveniment realizat în parteneriat cu ICR care aduce în prim plan semnificațiile simbolice ale portului popular românesc, deschid seria activităților cu conținut educativ care mai cuprind programe pentru familii realizate de educatorii muzeali ai MNAR și asociațiile partenere.

Rămân deschise și expozițiile inaugurate în primăvară: New Black Romanticism, Ceruri de purpura. Văluri liturgice cu tema Plângerii, Ștefan Câlția. Obiecte Grăitoare.

Vernisajul expoziției Întâlniri în pagini tipărite: TUDOR BANUȘ - HONORẺ DAUMIER

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită joi, 6 iulie, ora 18.30, la vernisajul expoziției de grafică Întâlniri în pagini tipărite: TUDOR BANUȘ - HONORẺ DAUMIER, care va avea loc în sălile Kretzulescu ale MNAR (Calea Victoriei nr. 49-53).

La eveniment va fi prezent artistul Tudor Banuș, iar în deschidere vor lua cuvântul Petru Lucaci, Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, Horațiu Mălăele, cunoscutul actor și caricaturist și Ovidiu Șimonca, redactor-șef adjunct la revista Observatorul Cultural.

Expoziția grupează un ansamblu de lucrări de grafică aparținând artiștilor TUDOR BANUȘ (59 de lucrări) și HONORẺ DAUMIER (20 de lucrări). Contextul politic și social reprezintă o sursă comună de inspirație în opera celor doi, având ca mod de expresie ilustrația de presă.

Lucrările artiștilor îmbină o multitudine de perspective (sociale, psihologice și politice) și lasă privitorului spațiu pentru a înțelege această arhitectură a umanității pe care cei doi o construiesc în epoci diferite. „Întâlnirea” celor doi în această expoziție rezidă în surprinderea tensiunilor și angoaselor lumii contemporane lor.

Tudor Banuș s-a născut în 8 iulie 1947, în București și este fiul cunoscutei poete și scriitoare, Maria Banuș. Acesta a  finalizat studiile în cadrul Institutului de Arhitectură şi Urbanism ,,Ion Mincu”, în anul 1971. Pe fondul tensiunilor generate de situația politică din perioada comunistă se stabileşte în Franţa, un an mai târziu. El va lucra iniţial ca desenator arhitect. În paralel studiază tehnicile picturii în ulei şi gravurii la Ecole Nationale Supérieure de Beaux-Arts din Paris. Din anul 1976, începe colaborarea cu unele dintre cele mai importante publicații din lume: Le Monde (cu care va colabora peste trei decenii), L'Express, Le Point, Le Figaro, Die Zeit, The New York Times, The New York Magazine.

Honoré Daumier (1808-1879) a fost un renumit ilustrator, litograf, desenator, pictor și sculptor de origine franceză. În anul 1816, la Paris artistul va începe studiul bazelor desenului alături de  Alexandre Lenoir, ca apoi, începând cu anul 1825, să se inițieze în studiul gravurii alături de litograful Zéphirin Belliard.

Interpretarea într-un stil parodic al politicii era un lucru curajos pe care nu mulți artiști și-l asumau. Anul 1835 marchează apogeul carierei sale, acesta devenind unul dintre cei mai apreciați caricaturiști politici ai acelor vremuri. Bucurându-se de un mare succes, multe publicații importante ale vremii (La Silouhette, La caricature, Le Charivari etc.) erau interesate de publicarea litografiilor sale.

„Mă bucur că această expoziție în tandem a devenit realitate plecând de la o discuție pe care am avut-o cu domnul Banuș în toamna anului trecut. Datorită ei, prin desenele lui Honoré Daumier din patrimoniul muzeului nostru, ne putem întoarce într-un secol marcat de ascensiunea modernității, dar prin desenele lui Tudor Banuș realizăm că lumea, în esență, a rămas aceeași, în ciuda aparențelor de tot felul” arată, în catalogul expoziției, Călin Stegerean, directorul general al MNAR.

Curatori: Carmen Cernat, specialist artă grafică și Oana Ionel, artist.

Perioada: 6 iulie-10 septembrie 2017

Program de vizitare: miercuri - duminică, 11.00 - 19.00

Bilet de intrare: 10 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

EXPOZIȚIA ION GRIGORESCU :  OPERA PICTATĂ, 1963-2017

Muzeul Național de Artă al României - MNAR și Fundația Muzeul de Artă Recentă - MARe vă invită duminică, 9 iulie 2017, ora 18:00, la vernisajul expoziției Ion Grigorescu : Opera pictată 1963 – 2017. Curator: Erwin Kessler, istoric și critic de artă, director al Muzeului de Artă Recentă – MARe.

Sinteză dedicată creației pictate a lui Ion Grigorescu, expoziția prezintă 80 de lucrări realizate în perioda 1963 - 2017, fiind împărțită în 6 secțiuni ce surprind momentele-cheie: Paleta (1963-1965), Răspântia (1965-1968), Revizorul (1968-1971), Exodul (1972-1978), Săritura cu pictura (1979-1993) și Marginea era centru (1993-2017). Lucrările provin din 10 muzee și galerii de artă și 20 de colecții private din țară și din străinătate.

Această expoziție se înscrie în programele strategice ale MNAR pentru perioada 2016-2021, din care rezultă aportul artiştilor noștri la arta universală, raporturile tradiţie-modernitate, conexiunile cu arta contemporană şi cu noile generaţii de artişti, cu evoluţiile societăţii de azi.

Ion Grigorescu (n.1945), a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, București, promoția 1969, clasa Prof. Aurel Vlad și este membru al Uniunii Artiștilor Plastici, din 1971. Din 1989 este membru în GRUPUL PROLOG (alături de Paul Gherasim, Constantin Flondor, Horea Paștina, Christian Paraschiv, Mihai Sârbulescu, Matei Lăzărescu). Ion Grigorescu este cunoscut ca fotograf, artist de performance, autor de film și artă video, dar mai puțin ca pictor, deși ,,este artistul român care a contribuit cel mai mult la transformarea picturii dintr-o practică tradițională într-un mijloc artistic conceptual”(Erwin Kessler).

A participat la 300 de expoziții de grup și a avut 42 de expoziții personale în România și în străinătate. Lucrările lui Ion Grigorescu a fost expuse la cele mai importante manifestări artistice mondiale, de la Documenta de la Kassel (2007) la Bienala de la Veneția, (1997 și 2011), iar lucrările sale fac parte din colecțiile unora dintre cele mai importante muzee ale lumii: Muzeul de Artă Modernă din New York (MoMA), Centrul Pompidou - Paris și Tate Modern - Londra.

Expoziția este însoțită de un catalog în limbile română-engleză de 512 pagini cu 700 de ilustrații, realizat de un colectiv format din Erwin Kessler, Cristian Vechiu, Carola Chișiu, Ioana Antonia Pearsică și Diana-Andreea Novăceanu. Publicat la Editura Vellant, catalogul critic exhaustiv al operei pictate a lui Ion Grigorescu parcurge creația sa cronologic și analitic, fiind produsul unei cercetări de lungă durată.

Evenimentul are loc într-un spațiu al aripii Știrbey a muzeului, recent redat circuitului expozițiilor temporare, fiind remodelat prin colaborarea  Muzeului Național de Artă al României cu Fundația Muzeul de Artă Recentă – MARe.

Din 2015 și până în prezent, Fundația Muzeul de Artă Recentă - MARe a organizat expoziții în parteneriat cu Muzeul de Artă Constanța, Muzeul de Artă Craiova și Muzeul Brukenthal, Sibiu. MARe a fost partener la prima ediție ”Timișoara Art Encounters” (2015) și la Noaptea Albă a Galeriilor – NAG 10 (2016). Proiectul major al Fundației Muzeul de Artă Recentă est MARe, primul muzeu din București pentru care s-a ridicat o clădire cu destinația exclusivă de muzeu de artă. MARe va fi primul muzeu privat de artă din România postdecembristă, care va oferi publicului o perspectivă diferită asupra artei românești și internaționale din anii 60 și până în prezent.

„Consider că demersul nostru comun este unul esențial în conturarea unei perspective istoriografice și critice privitoarea la arta românească contemporană, de care muzeul nostru este atât de legat prin colecțiile sale și poziția sa națională, ce îl obligă să acorde interes și studiu celor mai meritorii creații artistice din acest spațiu cultural, mai ales atunci când aceste valori au o deplină recunoaștere internațională” afirmă în catalogul expoziției Călin Stegerean, directorul general al MNAR.

Muzee partenere: Muzeul Județean Botoșani, Galeriile de Artă Plastică, Muzeul Național de Artă Contemporană, București, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Artă Vizuală, Galați, Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Mogoșoaia, Muzeul de Artă „Casa Simian”, Râmnicu Vâlcea, Muzeul Bucovinei. Secția de Artă, Suceava, Muzeul de Artă Timișoara.

Muzeul Național de Artă al României

(Calea Victorie 49-53, aripa Știrbei Vodă )

Perioada: 9 iulie – 22 octombrie 2017

Program de vizitare: miercuri - duminică, 11.00 - 19.00

Bilet de intrare:  10 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

„Mesageri identitari”

Institutul Cultural Român și Muzeul Național de Artă al României (MNAR), organizează joi, 6 iulie 2017, de la ora 19.30, evenimentul „Mesageri identitari”, care va avea loc în Sufrageria Regală a MNAR (Calea Victoriei nr. 49 - 53).

Pornind de la o selecție de tablouri aflate în patrimoniul muzeului, în care sunt reprezentate personaje care poartă costume tradiționale românești, vă oferim o serată dedicată simbolisticii veșmintelor naționale.

Programul va include o serie de prezentări pe această temă, susținute de specialiștii în arte vizuale: Dr. Anne Théry, specialist de la Muzeul Matisse, Prof. univ. dr. Doina Ișfănoni, prof. univ. dr Adina Nanu, președintele Institutului Cultural Român, doamna Liliana Țuroiu, domnul Călin Stegerean, directorul MNAR.

Va urma un minirecital de lieduri folclorice în interpretarea Ioanei Ardelean — voce, acompaniată de profesorul Aurel Mustățea — pian.

La eveniment va participa E.S. Ambasadorul Franței, doamna Michele Ramis, alături de numeroase personalități din lumea diplomatică și culturală, care sunt invitate să îmbrace piese din portul tradițional românesc sau din cel al țărilor de origine.

Vizite ghidate și ateliere creative în expoziția Ceruri de purpură.

Văluri liturgice cu tema Plângerii

Expoziţia Ceruri de purpură. Văluri liturgice cu tema Plângerii prezintă 20 de icoane, broderii şi piese de orfevrărie medievală decorate cu scene ce ilustrează diferite momente ale dramei christice. Publicul are acces pentru prima oară la întreaga colecţie de văluri liturgice cu tema Plângerii Domnului din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR).

Expunerea lor propune o serie de întrebări care urmăresc demontarea preconcepțiilor de austeritate ale artei medievale.

Publicul este așteptat să afle răspunsuri și informații inedite în cadrul unor tururi ghidate susținute de specialiștii în artă medievală ai MNAR în datele următoare:

- miercuri, 5 iulie, ora 11, în cadrul primei miercuri gratuite din lună;

- sâmbătă, 22 iulie, ora 18, în cadrul nocturnei muzeale.

Participarea la turul ghidat este gratuită în limita locurilor disponibile.

Pentru familiile cu copii între 8-11 ani, educatorii muzeali ai MNAR pregătesc vizite interactive urmate de mici ateliere de creație, în care aceștia vor afla poveștile obiectelor și vor explora materiale și tehnici de lucru ale vechilor meșteri.

Atelierele vor avea loc sâmbăta în datele următoare:

- 15 iulie, ora 11;

- 22 iulie, ora 11.

Participarea la ateliere se va face în limita locurilor disponibile, prin rezervare la adresa de email: familii@art.museum.ro

Taxa de participare este de 15 lei/copil și 15 lei/adult.