Trei poeme filosofice pentru S. și două evocări ale lui Constantin Noica este audiobook-ul publicat de Humanitas multimediași difuzat de Radio Romania Cultural în două ediții succesive. Evocările sunt semnate de Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu. S. din titlu este Sanda Stolojan, poetă de limbă franceză, eseistă, memorialistă, traducătoare în franceză, între altele, a scrierilor în română ale lui Cioran.

Filosoful s-a încercat până să-și găsescă vocația și în poezie, pe vremea când era licean în București la ”Spiru Haret”. Dar un profesor de matematici avea să-l descurajeze : nu avea talent. Profesorul se numea Dan Barbilian, adică poetul Ion Barbu. Noica a studiat cu el un an matematica la Universitatea din București și avea să renunțe, cum a renunțat și la poezie. Îi spunea de altfel lui Gabriel Liiceanu : ”Toate aceste eșecuri s-au vărsat în filosofie și au contribuit, să spunem, la reușită. Am avut deci norocul unei singure vocații, singura în care obții împlinirea fără mutilare, senzația adevărului plin.”

Prietenia lui Noica cu Sanda Stolojan s-a legat în anii `40. Sanda Stolojan, nepoată după mamă a lui Duiliu Zamfirescu, a încercat împreună cu soțul ei să fugă din țară. Au fost prinși, soțul ei trimis la Canal, dar au fost răscumpărati de o rudă din Franța și s-au stabilit în Paris. Prietenia cu Noica a continuat prin corespondență, după ieșirea filosofului din închisoare, corepondență publicată de editura Humanitas.

În 1971 Sanda Stolojan, care mai fusese în România la sfârșitul deceniului anterior ca traducătoare a președintelui Franței, revine în țară și merge împreună cu Noica și Steinhardt într-o excursie în Maramureș și la mănăstirile din nordul Moldovei. Poemele filosofice ale lui Noica scrise atunci s-au constituit ca parte a unui dialog, după mărturia memorialistei : ”Avem ordin de la Dinu să citim în fiecare seară ceva compus de noi în timpul zilei. Citesc eu, pe urmă Dinu- am ales amândoi aceeași temă : Noi și Voi”. Așa se explică faptul că Noica apasă pe diferențele dintre lumea noastră și lumea occidentală, în acea vreme în care Europa era oricum despărțită de Cortina de fier.

În privința evocărilor, ele nu sunt encomioane. De pildă, Gabriel Liiceanu ne arată un Noica aflat într-un moment de slăbiciune, omul tecut prin suferințele și umilința închisorii se lamentează acum de bolile bătrâneții, iar Andrei Pleșu vorbește despre ahoretia filosofului de la Păltiniș, una dintre maladiile prenumerate de Noica printre cele ale spiritului contemporan. În ce ar consta ahoretia, aflați ascultând audiobook-ul pe care vi l-am prezentat și care va fi difuzat în acest sfârșit de martie, luni și marți. Realizator, Eugen Lucan.