IA și cartea: cinci dialoguri pe Divanul Gaudeamus

Târgurile de carte nu sunt doar vitrine. Ci și scene publice. Ele ne oferă un bun prilej nu doar pentru comerțul cu cărți, ci și pentru schimbul de idei. Acesta e și spiritul în care Radio România Cultural și Observator cultural propun, la Tîrgul de Carte Gaudeamus, un spațiu de reflecție – un divan confortabil pentru a purta discuții chiar și pe teme incomode.

🎧 Divanul Gaudeamus:

https://www.radioromaniacultural.ro/podcast/divanul-gaudeamus/

Piața de carte în era inteligenței de carte e o asemenea temă.

Inteligența artificială nu mai e doar un fenomen de science-fiction. E deja o prezență palpabilă în viața cotidiană. Utilizarea la scară tot mai largă a acestor aplicații e întâmpinată deopotrivă cu entuziasm și cu neliniște. Tehno-optimiștii văd în IA o resursă care ne poate spori productivitatea. Tehno-scepticii cred că riscurile sunt mai mari decât beneficiile: profesii consacrate devin, peste noapte, irelevante; sarcini care asigurau venituri sunt acum complet automatizate; creatori prolifici (de texte, de imagini, de sunete) sunt scoși de pe piață de mașinării; însăși ideea de drept de autor riscă să cadă în desuetudine... E o adevărată provocare pentru piața de carte, peste tot în lume.

Inteligența artificială modelează felul în care edităm și publicăm cărțile și a pătruns în toate etapele lanțului de producție editorială: de la redactare trecând prin tehnoredactare până la producție, marketing și difuzare. Până și creația textelor literare sau non-ficționale e adesea „asistată” de instrumente de IA. Ce (mai) înseamnă autenticitatea în literatură? Cum se schimbă munca editorului de carte când are la îndemână programe performante care pot redacta, ajusta, stiliza textele? Cum protejăm drepturile de autor? Și, mai ales, ce rămâne profund uman în actul scrierii? Despre toate acestea – și despre multe altele – am discutat, pe Divanul Gaudeamus, cu:

Eli Bădică e coordonatoarea imprintului n’autor (grupul editorial Nemira). Lucrează direct cu autorii, e implicată în procesul prin care un manuscris se transformă într-o carte. Care e impactul tehnologiilor pe acest teritoriu?

Matei Vișniec e dramaturg, poet, prozator, eseist, jurnalist – o voce foarte influentă a scenei europene. În scrierile sale, explorează adesea absurdul, relațiile de putere, fragilitatea omului. IA ne face mai puternici sau mai vulnerabili? Cum să ne raportăm la ea ca scriitori, ca oameni?

Dinu Flămând este poet, eseist, traducător și jurnalist. Un om al literelor, un om al cuvintelor care privește cu scepticism spre această tehnologie pe care se ferește s-o numească „inteligență”. L-am întrebat dacă limbajul poetic poate fi redus la formule matematice. Și dacă algoritmii pot produce poezie.

Jan Cornelius este prozator și eseist. E cunoscut pentru stilul său ironic (ori autoironic) și pentru observațiile uneori tăioase despre societate. Recent, a publicat „Eu și IA” – un volum de proză epistolară în care inteligența artificială e personaj principal. Oare IA are umor?

Iulia Gorzo traduce cărți și filme. Piața de carte din România se bazează în mare măsură pe traduceri. Tirajele sunt mici, marjele de profit – reduse. Iar presiunea pe traducători să livreze la timp e tot mai mare. Emergența „mașinilor” de traducere erodează statutul traducătorilor literari. Ce e de făcut?

Divanul Gaudeamus e un proiect Radio România Cultural și Observator cultural.

Moderatori: Matei Martin și Carmen Mușat