O carte pe zi: Ceilalţi strămoşi ai noştri

Realizator Valentin
Protopopescu

Dumincă,
17.03.2019, în emisiunea Răsfăţ matinal

Dimitra Papagianni şi Michael A. Morse, Omul de Neanderthal. O poveste rescrisă de
ştiinţa modernă, traducere de Sorin Şerb, Editura Corint, Bucureşti

Savanţii Dimitra Papagianni şi Michael A. Morse, o
grecoaică şi un englez, amîndoi doctori în ştiinţe în Marea Britanie şi, în
plus, şi căsătoriţi, au scris la patru mîini o carte extrem de importantă,
cîştigătoare a Premiului Societăţii Americane de Arheologie: Omul de Neanderthal. O poveste rescrisă de
ştiinţa modernă. Traducerea în limba română este semnată de Sorin Şerb,
volumul văzînd lumina tiparului la Editura Corint din Bucureşti.

În ultimii ani, interesul publicului faţă de aceşti veri
îndepărtaţi ai speciei Homo sapiens a
crescut exponenţial. Reacţia cititorilor este semnificativă, căci prea mult a
contat prejudecata ştiinţifică în raport cu indiciile sugerate de faptele
empirice.

Dimitra Papagianni şi Michael A. Morse au marele merit de
a actualiza teoriile antropologice, biologice şi arheologice despre
neanderthalieni, schiţînd prima cronologie sistematică a existenţei acestora.
Este important să reţinem faptul că grupurile oamenilor de Neanderthal au
vieţuit în Eurasia acum aproape 400 000 de ani, ultimii subiecţi
neanderthalieni dispărînd cu aproximativ 30 000 de ani în urmă. Dar să nu uităm
că o bună perioadă de timp aceştia au convieţuit şi în mod sigur au
interacţionat cu strămoşii noştri în linie directă, Homo sapiens, veniţi din Africa. Pe ce se bizuie această
încredinţare, cea a relaţiei dintre celor două grupuri umane? Pe procentul de
20% din genomul neanderthalian, care ar fi supravieţuit în populaţiile moderne
din Europa şi Asia, conform unui studiu publicat în 2014 în revista americană Science.

Încrucişarea
rasială fiind posibilă, putem bănui că oamenii străvechi şi neanderthalienii au
făcut un sporadic comerţ cu unelte şi arme, şi-au împărţit femeile, şi-au
disputat teritoriile şi, cel mai adesea, s-au ignorat reciproc. Retragerea
glaciaţiunii i-a lăsat însă complet dezarmaţi în faţa factorului climatic pe
aceştia din urmă, deloc adaptaţi la temperaturile ridicate, iar Homo sapiens a rămas singur pe Terra.
Există însă dovezi serioase în sensul unei vieţi comunitare ritualizate a
omului de Neanderthal, care ştia să producă arme şi unelte eficiente, putînd să
vîneze şi să pescuiască, să comunice printr-un fel de limbaj articulat, avînd
acces inclusiv la viziunea religios-morală de a-şi îngriji bătrînii şi a-şi îngropa
morţii.