Teodor Niță, managerul Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați: „Oamenii ăștia habar nu au ce hotărâri au luat, nu dau doi bani pe cultură și nu înțeleg că distrugând cultura, distrugi educația”

Ordonanța de Urgență nr. 52/2025, care limitează cheltuielile instituțiilor publice, a stârnit un val de reacții din partea managerilor din domeniul cultural.

Erwin Kessler, de la Muzeul Național de Artă al României, atrage atenția că măsurile „paralizează activitatea de specialitate, care este chiar rostul și singurul scop pentru care aceste instituții există”.

El avertizează că muzeele nu mai pot acoperi cheltuieli esențiale, de la transportul operelor de artă, la materiale pentru restaurare, și face apel la solidaritatea societății civile.

Situația este la fel de dificilă în teatre. Lucian Vărșăndan, managerul Teatrului German de Stat din Timișoara, spune că „producțiile noi trebuie sistate, iar cele din repertoriu pot continua doar dacă nu presupun cheltuieli suplimentare”.

La Teatrul Masca din București, Catinca Drăgănescu vorbește despre o precarizare accentuată:

„Cultura din România, în acest moment, este în pericol și pericolul, o să spun cât se poate de clar și de ferm, este privatizare prin declinarea responsabilității statului în raport cu aceste instituții, care se precarizează, ele deja fiind extrem de vulnerabile, și care vor ajunge în imposibilitate de a-și desfășura activitatea."

Pe acest fundal tensionat, vocile artiștilor din muzică și operă — Marin Cazacu și Teodor Niță — completează tabloul unui sistem cultural care încearcă să supraviețuiască restricțiilor bugetare.

Pentru violoncelistul Marin Cazacu, managerul Filarmonicii George Enescu din București, măsurile impuse prin ordonanță ignoră complet specificul instituțiilor muzicale, care funcționează pe baza unei stagiuni sezoniere. Calculul bugetar stabilit pe o medie anuală ce include lunile de vară – când activitatea este suspendată – reduce drastic fondurile disponibile pentru producțiile din toamnă și iarnă.

„În lunile iulie, august și septembrie nu avem activitate, lumea este în concediu, iar cheltuielile sunt foarte mici. Dacă se face o medie cu aceste luni, rezultatul este că putem cheltui în octombrie, noiembrie și decembrie doar 66% din cât aveam în mod normal pentru producții.”

Marin Cazacu subliniază că instituțiile muzicale, de la filarmonici la opere, depind de colaboratori externi – dirijori, soliști și instrumentiști – deoarece niciuna nu dispune de personalul complet necesar pentru a susține întreaga stagiune. În aceste condiții, tăierile de buget afectează direct calitatea artistică și posibilitatea de a onora contractele deja semnate.

„Este o situație dramatică, pentru că avem contracte cu artiști străini, semnate de aproape un an. Nu putem schimba nici repertoriul, nici artiștii respectivi.”

La Galați, Teodor Niță trăiește o realitate similară. Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” pe care îl conduce se pregătește pentru premiera operei „Nunta lui Figaro”, însă noile restricții bugetare riscă să transforme spectacolul într-un simplu concert.

„Ni se propune să facem ‘Nunta lui Figaro’ în concert. Bineînțeles că nu vom accepta așa ceva. Sunt trist, pentru că sunt convins că cei care au luat aceste hotărâri nu sunt mari iubitori de artă și nu au călcat prea des într-o sală de operă. Oamenii ăștia habar nu au ce hotărâri au luat. Nu dau doi bani pe cultură și nu înțeleg că distrugând cultura, distrugi educația.”

Ministerul Culturii și Ministerul Dezvoltării au anunțat un memorandum comun menit să permită continuarea activităților culturale. Pentru Teodor Niță, măsura e doar o soluție temporară. Măsurile luate, spune el, nu vor aduce nicio economie reală, ci doar o lovitură adusă unui sector deja subfinanțat.

„Acest memorandum repară așa, știți cum? Mai pune o roată de rezervă la roata spartă. Mergi mai departe, dar n-ajungi la destinație.”