Ascultă Radio România Cultural Live

Buletin Cosmic - SpaceX ajunge pe Lună mai repede decât credeți, iar China și SUA construiesc noi avioane spațiale

04 Februarie 2022, 07:00

Știrile pe larg pot fi urmărite pe site-ul https://buletin.parsec.ro

  • Revin avioanele spațiale?

Compania Radian Aerospace anunță că lucrează la realizarea unui avion spațial cu decolare și aterizare verticală, reutilizabil, care va putea efectua zboruri orbitale. Niciodată un vehicul cu o singură treaptă nu a ajuns pe orbită, cu atât mai puțin un avion reutilizabil, dar Livingston Holder, co-fondator Radian Aerospace și cu o lungă carieră în industria aerospațială, crede că acest lucru este posibil. Vehiculul la care lucrează compania lui Holder ar urma să zboare înainte de 2030 și va putea transporta pe orbită un echipaj de până la 5 persoane și peste 2.2 tone cargo. Până acum, Radian Aerospace a fost finanțată cu 27.5 milioane de dolari într-o rundă preliminară, dar va avea nevoie de câteva miliarde de dolari pentru realizarea vehiculului promis.

Aproape în același timp, compania chineză Space Transportation (Beijing Lingkong Tianxing Technology Co., Ltd.) anunță că a adunat deja 46.3 milioane de dolari pentru dezvoltarea unui avion spațial hipersonic, însă spre deosebire de Radian Aerospace, va fi un vehicul suborbital, destinat în principal turismului spațial (pe mine mă duce cu gândul la vehiculul suborbital al lui Richard Branson). Primele teste urmează să aibă loc în acest an, primul zbor cu echipaj cândva în jurul anului 2025, iar primul zbor hipersonic cândva între 2028 și 2030.

Statele Unite au deja un avion orbital funcțional, X-37B, iar un astfel de vehicul se află pe orbită, de peste 620 de zile, în cea de-a 6-a misiune orbitală, însă fără echipaj la bord —deși în viitor este posibil ca varianta X-37C să fie una care să poată transporta și oameni în spațiu. În paralel, compania americană Sierra Nevada se află într-un stadiu avansat al realizării avionului spațial Dream Chaser, care chiar la finalul acestui an ar putea avea zborul inaugural (la bordul unei rachete Vulcan), urmând ca în viitorul apropiat să fie folosit pentru transportul de marfă spre și dinspre Stația Spațială Internațională, existând și în acest caz posibilitatea evoluției vehiculului spre o variantă care să poată lansa un echipaj pe orbită.

    • SpaceX ajunge pe Lună în 4 martieTreapta secundară a rachetei Falcon 9, care a lansat satelitul DSCOVR în februarie 2015, se va prăbuși necontrolat pe fața nevăzută a Lunii, cândva la începutul lui martie. Imediat după lansare și după separarea de DSCOVR, treapta secundară a rămas pe orbită în jurul Soarelui și se pare că aceasta se va intersecta cu orbita Lunii în 4 martie.Impactul va lăsa un crater pe suprafața Lunii, care va putea fi observat de sondele Lunar Reconnaissance Orbiter —LRO (NASA) și Chandrayaan-2 (ISRO), pentru că treapta secundară are o masă de peste 4 tone și va lovi solul lunar cu o viteză de aproximativ 2.5 km/s. Datele sunt comparabile cu cele ale misiunii LCROSS, care în 2009 a trimis intenționat un proiectil spre suprafața Lunii, pentru ca sonda LRO aflată pe orbită să poată studia praful lunar dislocat în urma acestui impact (o simulare rudimentară a respectivului impact, realizată folosind Orbiter, poate fi văzută aici). Nu este sigur dacă cele două sonde aflate în prezent pe orbita selenară vor putea să-și sincronizeze orbitele pentru a urmări în direct impactul, dar cu siguranță vom vedea imagini cu craterul format în urma impactului.

LCROSS și treapta secundară Falcon 9 nu sunt singurele obiecte trimise spre suprafața Lunii (deși treapta secundară ar putea fi primul deșeu spațial care lovește Luna): în timpul programului Apollo, trepte ale rachetei Saturn se prăbușeau intenționat pe Lună, pentru ca seismometrele aflate la suprafață să poată înregistra undele seismice generate de un astfel de impact, iar datele culese din aceste experimente au fost extrem de utile în studiul structurii interne a satelitului nostru natural (deși astăzi aceste seismometre nu mai sunt din păcate active).

  • Prima activitate extravehiculară a anului

În 19 ianuarie, cosmonauții Anton Shkaplerov și Piotr Dubrov au petrecut 7 ore și 11 minute în afara Stației Spațiale Internaționale, într-o activitate extravehiculară care continuă operațiunile de conectare a modulului Prichal de Nauka și de restul stației spațiale. Cei doi au efectuat o serie de conexiuni între Prichal și restul stației (inclusiv montarea unei balustrade care să le permită o mai ușoară deplasare între cele două module) și au montat antene necesare pentru viitoarele vizite ale vehiculelor Soyuz și Progress, care urmează să andocheze la Prichal începând chiar cu luna martie. O cameră video folosită pentru andocarea lui Prichal la Nauka a fost mutată, pentru a putea fi folosită în viitor în operațiunile de andocare a vehiculelor vizitatoare menționate mai sus. Pentru câteva minute, contactul radio dintre cosmonauți și centrul de la Moscova s-a întrerupt, însă legătura a fost restabilită ulterior.

Datorită poziției modulelor Nauka și Prichal, relativ departe de partea centrală a stației, imaginile surprinse de camerele video instalate la bordul ISS au fost spectaculoase, acestea surprinzând unghiuri cu care nu suntem obișnuiți din mai desele activități extravehiculare realizate din sectorul american al ISS.

Nici unul din cei doi cosmonauți nu s-a aflat la prima activitate extravehiculară (pentru Shkaplerov a fost a doua, iar pentru Dubrov a treia). Alte 6 activități extravehiculare rusești vor fi necesare pe parcursul anului 2022 pentru a finaliza cuplarea lui Prichal la ISS, acestea incluzând și montarea brațului robotic european (European Robotic Arm —ERA), care a fost lansat odată cu Nauka (și a cărui activare a suferit unele probleme tehnice în urmă cu câteva săptămâni).

Foto: Cosmonautul Anton Shkaplerov, într-o activitate extravehiculară necesară pentru conectarea modulului Prichal de restul Stației Spațiale Internaționale; sursă foto: NASA

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și Mihaela Ghiță

Diana Tăut: „Pornim de la falsa premisă că interdicția produce rezultate. Cred că mesajul este de a-i proteja pe copii și adolescenți, mai degrabă decât de a interzice”
Știință 17 Februarie 2026, 17:18

Diana Tăut: „Pornim de la falsa premisă că interdicția produce rezultate. Cred că mesajul este de a-i proteja pe copii și adolescenți, mai degrabă decât de a interzice”

Interzicem sau nu accesul copiilor și adolescenților pe rețelele sociale? Și dacă da, de la ce vârste? ...

Diana Tăut: „Pornim de la falsa premisă că interdicția produce rezultate. Cred că mesajul este de a-i proteja pe copii și adolescenți, mai degrabă decât de a interzice”
Raportul de gardă - Studiu: Longevitatea este determinată în proporție de 50% de factori genetici
Știință 17 Februarie 2026, 13:53

Raportul de gardă - Studiu: Longevitatea este determinată în proporție de 50% de factori genetici

Durata de viață este determinată într-o proporție mult mai mare de factori genetici decât indicau...

Raportul de gardă - Studiu: Longevitatea este determinată în proporție de 50% de factori genetici
De la stigmatizare la soluții medicale: o discuție necesară despre obezitate
Știință 16 Februarie 2026, 18:00

De la stigmatizare la soluții medicale: o discuție necesară despre obezitate

De la prejudecată la boală recunoscută, de la vină personală la responsabilitate medicală și socială – câteva...

De la stigmatizare la soluții medicale: o discuție necesară despre obezitate
Radio-ul în era inteligenței artificiale: cât de departe lăsăm algoritmii să ajungă la microfon?
Știință 13 Februarie 2026, 19:04

Radio-ul în era inteligenței artificiale: cât de departe lăsăm algoritmii să ajungă la microfon?

Care este locul inteligenței artificiale în radio și unde trebuie trasată linia dintre sprijin tehnologic și...

Radio-ul în era inteligenței artificiale: cât de departe lăsăm algoritmii să ajungă la microfon?
Constantin Vică: AI-ul poate fi perfect. Dar noi vrem sensibil. Radio-ul a știut să creeze vibrație, implicare și sens prin sunet
Știință 13 Februarie 2026, 16:11

Constantin Vică: AI-ul poate fi perfect. Dar noi vrem sensibil. Radio-ul a știut să creeze vibrație, implicare și sens prin sunet

Într-o lume în care algoritmii pot imita aproape orice, rămâne o întrebare deschisă: suntem...

Constantin Vică: AI-ul poate fi perfect. Dar noi vrem sensibil. Radio-ul a știut să creeze vibrație, implicare și sens prin sunet
Radio-ul în era AI: cât de departe lăsăm algoritmii să ajungă la microfon?
Știință 13 Februarie 2026, 09:28

Radio-ul în era AI: cât de departe lăsăm algoritmii să ajungă la microfon?

Inteligența artificială nu mai este un concept futurist, ci un instrument deja integrat în industrii creative și media....

Radio-ul în era AI: cât de departe lăsăm algoritmii să ajungă la microfon?
Viorel Roman: „Interdicția reduce simptomul, dar nu dezvoltă competența copilului”
Știință 12 Februarie 2026, 15:53

Viorel Roman: „Interdicția reduce simptomul, dar nu dezvoltă competența copilului”

Relația înaintea regulii. De ce interdicția nu funcționează în cazul adolescenților și al ecranelor „...

Viorel Roman: „Interdicția reduce simptomul, dar nu dezvoltă competența copilului”
Platforma digitală EduMetrix ajută școlile să ia decizii mai bune
Știință 12 Februarie 2026, 14:00

Platforma digitală EduMetrix ajută școlile să ia decizii mai bune

Asociația pentru Valori în Educație (AVE) a lansat EduMetrix, o platformă digitală de evaluare instituțională 360°,...

Platforma digitală EduMetrix ajută școlile să ia decizii mai bune
Ascultă live

Ascultă live

08:00 - 09:00
Dimineața Crossover (partea a II-a)
Ascultă live Radio România Cultural
07:20 - 10:00
Matinal
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
08:00 - 08:30
Français 5
Ascultă live Radio România Internaţional 1
07:20 - 10:00
MATINAL (RRA)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
07:20 - 09:00
BUNĂ DIMINEAȚA, GOSPODARI!
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
06:03 - 10:00
Bună dimineaţa Transilvania
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
08:00 - 08:10
JURNAL RADIO ROMÂNIA REȘIȚA
Ascultă live Radio România Reșița
07:00 - 09:03
Știri
Ascultă live Radio România Tg Mureș
08:00 - 08:10
Jurnal
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Conviețuiri
Ascultă live Conviețuiri