Ascultă Radio România Cultural Live

Ștefana Ciumpiliac: Nu avem nevoie de o lume fără plastic, ci de o lume fără plastic irosit

Ștefana Ciumpiliac: Nu avem nevoie de o lume fără plastic, ci de o lume fără plastic irosit
Imaginea este generata cu ChatGPT / Poza Ștefana Ciumpiliac - Arhiva personală

27 Februarie 2026, 15:52

Plasticul este peste tot în jurul nostru – de la ambalaje și electrocasnice, la automobile, rețele energetice și dispozitive medicale. Este materialul care ne face viața mai ușoară, indiscutabil! - dar care ne și obligă să gândim mai responsabil.

Într-un nou episod Economia circulară, de la deșeuri la resurse, Ștefana Ciumpiliac, Business Manager pentru Orientul Mijlociu și India în cadrul Shell Catalysts & Technologies (Dubai, Emiratele Arabe Unite) vorbește despre tipurile de plastic, despre rolul lor esențial în societatea modernă dar și despre provocarea majoră a microplasticelor pentru sănătate și mediu.

Dar de ce folosim plasticul atât de mult?

Pentru că este ”ușor și rezistent. ”Superputerea” lui este că creează o barieră foarte bună împotriva oxigenului, a umezelii și a dioxidului de carbon și, drept urmare, păstrează conținutul proaspăt.

De aici și omniprezența sticlelor de plastic sau a ambalajelor alimentare - dar nu doar, iar diversitatea domeniilor în care poate fi folosit plasticul vine și din diversitatea modului de fabricare. ”Polietilena de înaltă densitate este mai tare și mai rigidă, fiind folosită în bidoane de lapte, flacoane de detergent sau înălbitor. Policlorura de vinil poate fi rigidă sau flexibilă, în funcție de aditivii folosiți – de la țevi de PVC la folii pentru ambalare. Polipropilena este surprinzător de rezistentă la temperatură și extrem de importantă în industria de transport - nu pot să mă gândesc acum la o industrie în care plasticul să nu fie folosit.

Una dintre cele mai sensibile teme ale prezentului este cea legată de microplastice, „frimiturile” invizibile care ajung peste tot”.

Microplasticele sunt ca niște ”firimituri” de plastic, bucăți minuscule, mai mici de 5 mm, care pot ajunge în apă, sol, aer și, se pare, inclusiv în organismul uman.

Un aspect mai puțin cunoscut este originea lor: ”nu provin doar din ambalajele aruncate în natură, ci și din uzura anvelopelor, spălarea hainelor sintetice, vopseluri sau pierderi industriale de granule. (...).

Nu sunt apocalipsa de mâine, dar sunt un poluant persistent, care poate transporta substanțe toxice.

Soluții posibile: de la consumator la industrie. Responsabilitatea este împărțită. Pe de o parte, utilizatorii finali: „dacă n-ar exista cerere pentru produse supra-ambalate, cu siguranță nu am mai avea atât de multe disponibile. Putem cumpăra produse vrac și evita ambalajele inutile.

Pe de altă parte, industria și reglementările: „nu există o soluție unică, dar există un set de măsuri care trebuie discutat și adoptat.”

Ștefana Ciumpiliac vorbește și despre alegerile personale: „am trecut pe sticlă, am renunțat la fundul de tocat din plastic, folosim tigăi din metal. Sunt mai greu de curățat, dar e un trade-off”.

O soluție ar fi inovația, care, spune Ștefana Ciumpiliac, ”nu este opțională, este obligatorie, dar fără un cadru legislativ, implementarea nu se va face.

În loc de concluzie - plasticul este un material eficient, dar prost gestionat.

Plasticul nu e rău prin definiție. Este un material foarte eficient, dar devine o problemă atunci când este folosit inutil.

Nu avem nevoie de o lume fără plastic, ci de o lume fără plastic irosit.

----------------

Ștefana Ciumpiliac ”colaborează îndeaproape cu rafinării și complexe petrochimice din regiune, pentru a dezvolta soluții care îmbunătățesc eficiența energetică și sprijină tranziția către tehnologii mai curate.

Și-a început parcursul în Shell în 2012, ca intern, în perioada în care urma un doctorat profesional în inginerie la Eindhoven University of Technology in Olanda. De atunci, a avut roluri atât tehnice, cât și comerciale, ceea ce i-a oferit o imagine completă asupra modului în care industria energiei evoluează și se reinventează. Este cunoscută pentru modul în care construiește colaborări autentice cu partenerii din industrie și pentru implicarea în proiecte care pun accent pe inovație, sustenabilitate și reducerea emisiilor.

Este absolventă a Facultății de Inginerie Chimică „Polizu” din București”. (CV Ștefana Ciumpiliac).

Drogurile nu au dispărut. Multe s-au mutat online
Știință 12 Martie 2026, 15:00

Drogurile nu au dispărut. Multe s-au mutat online

Și tot acolo trebuiesc oferite, atunci, și informațiile care să ajute la diminuarea riscurilor consumului de droguri -...

Drogurile nu au dispărut. Multe s-au mutat online
Perimenopauza: schimbarea invizibilă care transformă echilibrul metabolic și emoțional al femeilor  
Știință 11 Martie 2026, 15:00

Perimenopauza: schimbarea invizibilă care transformă echilibrul metabolic și emoțional al femeilor  

Perimenopauza, etapa absolut firească din viața oricărei femei, este în continuare destul de puțin...

Perimenopauza: schimbarea invizibilă care transformă echilibrul metabolic și emoțional al femeilor  
Universitatea POLITEHNICA București a găzduit un workshop dedicat Inteligenței Artificiale
Știință 10 Martie 2026, 15:57

Universitatea POLITEHNICA București a găzduit un workshop dedicat Inteligenței Artificiale

Intitulat „ Rezultate, colaborări și perspective după primul an de implementare ”, workshop-ul a fost dedicat...

Universitatea POLITEHNICA București a găzduit un workshop dedicat Inteligenței Artificiale
raportuldegarda - De ce unii copii sunt mofturoși la masă: factorii genetici pot explica până la 16% din acest comportament
Știință 10 Martie 2026, 15:20

raportuldegarda - De ce unii copii sunt mofturoși la masă: factorii genetici pot explica până la 16% din acest comportament

”În cadrul unui  studiu  publicat în JAMA Network, a fost analizată baza de date norvegiană ...

raportuldegarda - De ce unii copii sunt mofturoși la masă: factorii genetici pot explica până la 16% din acest comportament
Dr. Daciana Toma, medic de familie: „Dacă m-ar lăsa să vorbesc rezidenților despre această specialitate, s-ar îndrepta toți către medicina de familie”
Știință 10 Martie 2026, 12:20

Dr. Daciana Toma, medic de familie: „Dacă m-ar lăsa să vorbesc rezidenților despre această specialitate, s-ar îndrepta toți către medicina de familie”

În luna martie, dedicată celebrării femeilor și contribuției lor esențiale în societate, iar astăzi, la rubrica...

Dr. Daciana Toma, medic de familie: „Dacă m-ar lăsa să vorbesc rezidenților despre această specialitate, s-ar îndrepta toți către medicina de familie”
Ce au în comun schizofrenia, depresia și dependențele? Un studiu global descifrează „harta” genetică a bolilor psihice
Știință 09 Martie 2026, 12:37

Ce au în comun schizofrenia, depresia și dependențele? Un studiu global descifrează „harta” genetică a bolilor psihice

Un studiu publicat la începutul acestui an în prestigioasa revistă Nature aduce o perspectivă nouă asupra modului...

Ce au în comun schizofrenia, depresia și dependențele? Un studiu global descifrează „harta” genetică a bolilor psihice
Ramona Runcanu, fostă pacientă oncologică: „Cancerul ovarian vine cu semne mici, înșelătoare, care se pot confunda foarte ușor cu orice altceva”
Știință 09 Martie 2026, 11:35

Ramona Runcanu, fostă pacientă oncologică: „Cancerul ovarian vine cu semne mici, înșelătoare, care se pot confunda foarte ușor cu orice altceva”

Cancerul ovarian nu afectează doar sănătatea femeilor, ci a întregii familii, iar provocarea principală constă în...

Ramona Runcanu, fostă pacientă oncologică: „Cancerul ovarian vine cu semne mici, înșelătoare, care se pot confunda foarte ușor cu orice altceva”
Bioplasticul: Ce înseamnă, de fapt, „biodegradabil” și de ce nu înseamnă „aruncat oriunde”
Știință 06 Martie 2026, 15:00

Bioplasticul: Ce înseamnă, de fapt, „biodegradabil” și de ce nu înseamnă „aruncat oriunde”

Bioplasticul este adesea perceput ca soluția miraculoasă la poluarea cu plastic.  Dar cât de bine înțelegem,...

Bioplasticul: Ce înseamnă, de fapt, „biodegradabil” și de ce nu înseamnă „aruncat oriunde”
Ascultă live

Ascultă live

16:00 - 16:30
Legendele muzicii
Ascultă live Radio România Cultural
15:05 - 17:00
POIANA LUI JOHANN
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
16:00 - 16:56
Đóńńęŕ˙ ďĺđĺäŕ÷ŕ 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
16:00 - 16:10
Radiojurnal
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
16:00 - 16:05
Știrile Antenei Satelor
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
15:03 - 19:00
Sens unic
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
11:03 - 18:00
PULSUL ZILEI
Ascultă live Radio România Reșița
16:03 - 19:00
SENS UNIC
Ascultă live Radio România Tg Mureș
16:03 - 18:45
Sens unic
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Conviețuiri
Ascultă live Conviețuiri