România, pe prima poziție la absorbția fondurilor din cadrul celei de-a doua Contribuții Elvețiene

A doua Contribuție elvețiană în România - programul de cooperare Elveția - România - se concentrează ”pe programe atât în domeniul social, cu accent pe zonele rurale şi slab dezvoltate, cât și în domeniile educației și cercetării, stimulării IMM-urilor, siguranței și securității publice, sănătății, dezvoltării durabile și eficienței energetice” (https://uefiscdi.gov.ro/second-swiss-contribution).

”În cadrul Programului Cercetare a fost dezvoltat instrumentul de finanțare - MAPS: Multilateral Academic Projects” - ”Proiecte Multilaterale Comune de Cercetare” (2024-2029, https://www.swiss-contribution.ro/web/swiss), în care UEFISCDI, în relație directă cu partenerul elvețian SNSF - Swiss National Science Foundation, are rol de „Support Measure Partner” - ”Partener Măsură Suport” (https://uefiscdi.gov.ro/second-swiss-contribution).

Competiția, ”lansată în anul 2024, a înregistrat o rată de succes de 9,12%.Au fost finanțate 29 de proiecte, din care 20 cu parteneri din România.20 din 29, deci România stă foarte bine în ceea ce privește numărul de proiecte finanțate”, spune Monica Cruceru, coordonator componentă Program Cercetare finanțată prin cea de-a 2 -a Contribuție Elvețiană.

”De asemenea, este important de menționat faptul că, din totalul de 318 aplicații eligibile depuse, 189 au fost cu parteneri din România, ceea ce înseamnă puțin peste 50%, și ceea ce demonstrează clar interesul cu care a fost așteptată această nouă finanțare la noi în țară.

Fondul alocat României, de aproximativ 10 milioane de franci, este cel mai mare din toate statele beneficiare (...) Și, foarte important de spus, a fost contractat în proporție de 97,29%, România fiind singura țară care utilizează aproape integral bugetul alocat.Adică ne-am situat pe prima poziție la absorbția aceasta la contractarea fondurilor. Noi am contractat aproape 100%”, spune Monica Cruceru.

În Proiectele Multilaterale Comune de Cercetare - MAPS cercetătorii din Elveția colaborează cu cercetători din Bulgaria, Croația, Polonia, România și Ungaria.

”Dacă prima colaborare s-a bazat pe o relație bilaterală, în prezent vorbim de extinderea parteneriatului la unul multilateral, care vine în contextul cererii din partea comunității științifice pentru o mai vastă integrare și cooperare internațională, permițând crearea de rețele între grupurile de cercetare din țările beneficiare, Bulgaria, Croația, Ungaria, Polonia și România. (...)

”Valorificarea complementarității grupurilor de cercetare din aceste țări și instituții permite, de asemenea, abordarea unor probleme de cercetare mai complexe, promovarea colaborării transfrontaliere, contribuind astfel la depășirea fragmentării spațiului de cercetare european.În plus, partenerii de cercetare dispun de expertiză suplimentară, iar accesul la cunoștințe și tehnologie avansate poate fi facilitat la nivel de proiect, dar mă refer la proiectele cu parteneri români.

În principiu, parteneriatul este format dintr-o instituție din Elveția, o instituție de cercetare din România și cel puțin una din celelalte state beneficiare din program.Iar aceste parteneriate vor sta la baza participării în comun la alte proiecte și inițiative europene.De fapt, ăsta este și unul din scopuri: de a impulsiona participarea și în cadrul altor inițiativă la nivel european, pentru că se pun bazele unor noi parteneriate”, mai spune Monica Cruceru.

Pe larg - la Știința 360, realizatoare Corina Negrea.

Monica CRUCERU este expert cu peste 25 de ani experiență în managementul de proiecte și programe în domeniul cercetării și inovării. Activează în cadrul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) și alături de alte programe și proiecte ce asigură finanțarea echipelor de cercetare în parteneriate internaționale, coordonează, la nivel instituțional, componenta Programului Cercetare din cadrul Celei de-a doua Contribuții Elvețiene, prin instrumentul Multilateral Academic Projects (MAPS). În acest rol, ea facilitează cooperarea internațională în cercetare și inovare, contribuind la consolidarea legăturilor științifice și la integrarea comunității de cercetători români în rețele globale.