De la testarea standard la analiza limbajului: o nouă epocă în evaluarea psihologică

Ce se întâmplă la intersecția psihologie-matematică, astăzi, dar mai ales folosind procesarea limbajului natural (NLP)?

„Folosind modelarea variabilelor psihologice – precum trăsături de personalitate, starea de bine, patologii clinice sau la niveluri sub-clinice, atitudini sau stiluri de gândire – pornind de la date extrase din surse digitale precum postări de pe Facebook, Twitter, Reddit sau forumuri online - sau text auto-descriptiv scris de persoana focală, cu metode avansate de NLP, modele de clasificare și rețele neuronale, se pot identifica tipare psihologice în limbajul cotidian al utilizatorilor”, spune profesorul Liviu Dinu, dr. în informatică, expert în lingvistică computațională, profesor în Departamentul de Informatică al Facultății de Matematică și Informatică din Universitatea București și director al Centrului de Cercetări și Tehnologii ale Limbajului din cadrul Universității din București.

„Aceste modele permit evaluarea indirectă, dar scalabilă, a caracteristicilor psihologice fără a apela la instrumente tradiționale, precum chestionarele”.

Utilizăm metode avansate de NLP, modele de clasificare și rețele neuronale, pentru a identifica tipare psihologice în limbajul cotidian al utilizatorilor”, mai spune Liviu Dinu.

„Printre direcțiile actuale de cercetare se numără: monitorizarea riscurilor de sănătate mintală din conversații online și analiza diferențelor individuale în stilul narativ. Cercetarea noastră contribuie la înțelegerea modului în care limbajul reflectă procese psihologice și deschide perspective pentru intervenții personalizate, screening automatizat și dezvoltarea unor instrumente de evaluare digitală riguroase și etice”.

Matematica întâlnește psihologia pentru diagnostic precis

Liviu Dinu explică faptul că psihometria — știința evaluării psihologice — a fost dintotdeauna o combinație între psihologie și matematică, dar acum se află într-o fază revoluționară:

„În ultimii 10 ani, modelăm indicatori din texte și comportamente care nu pot fi măsurate direct. Este o zonă nouă de exploatare, iar primul doctorat pe această temă va fi finalizat în curând.”

El subliniază că asta nu înlocuiește profesioniștii, ci gestionează semnale „din care să deducem dacă se apropie o problemă” înainte ca ea să devină evidentă.

„Vrem să tragem anumite semnale când ceva este pe cale să se întâmple, nu să substituim competențele specialiștilor.”

De asemenea, colaborarea cu Dragoș Iliescu, profesor universitar în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, unde conduce și școala doctorală, a dus la dezvoltarea unor modele de detectare automată a depresiei pe baza textelor scrise online, folosind instrumente matematice avansate pentru a estima starea psihologică, mai ales procesarea limbajului natural (NLP).

De la teste clasice la evaluarea textului și a limbajului

„Tradițional, testele de depresie implică întrebări standardizate, dar pot fi laborioase și distorsionate,” explică Dragoș Iliescu.

În ultimul deceniu, însă, a crescut interesul pentru evaluarea indirectă prin analiza limbajului și a textelor.

„Putem estima dacă cineva e deprimat doar analizând cuvintele pe care le folosește, timpii verbelor, pronumele și modul în care scrie.” De exemplu, „cei cu depresie folosesc mai puține verbe la timpul viitor și mai multe substantive, ceea ce se leagă de lipsa motivației și a energiei.”

Uneori, diferențele sunt subtil controlate prin modele matematice sofisticate, care pot atinge o acuratețe de peste 60%. În cazul textelor de pe Twitter, analiza dacă mesajele sunt mai pozitive sau negative la anumite ore ajută la intervenții la momentul potrivit.

„Intervenția timpurie poate fi crucială pentru prevenirea crizelor.”

Etica în era AI: între controverse și responsabilitate

Rămâne, însă, întrebarea: până unde putem merge cu evaluarea psihologică automată? „Etica este foarte complicată,” afirmă Liviu Dinu. „Nu putem permite ca datele personale să fie exploatate fără consimțământul clar al utilizatorilor." „Ce se întâmplă dacă un regim totalitar folosește aceste modele pentru a evalua și controla populația?”, se întreabă Dragoș Iliescu. Un exemplu concret: modelarea orientărilor sexuale, a ritmului de somn sau starea de stres pe bază de texte sau comportamente online ridică probleme etice și de confidențialitate. Trebuie să avem discuții serioase despre reglementări și limitele acestor tehnologii.”

Pe larg, toată discuția la Știința 360, realizatoare Corina Negrea.

Liviu Dinu este dr. în informatică, expert în lingvistică computațională, profesor în Departamentul de Informatică al Facultății de Matematică și Informatică din Universitatea București, director al Centrului de Cercetări și Tehnologii ale Limbajului din cadrul Universității din București (https://ro.wikipedia.org/wiki/Liviu_Petri%C8%99or_Dinu) și directorul Școlii doctorale de informatică a aceleiași universități (https://fmi.unibuc.ro/scoli-doctorale/scoala-doctorala-de-informatica/).

În anul 2020 a fondat masteratul de Procesarea Limbajului Natural - Natural Language Processing - la Facultatea de Matematică și Informatică din București, iar în 2019 a pus bazele programului de ”Digital Humanities” la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine.

Din 2017, conduce Centrul de Tehnologii ale Limbajului (pe care l-a și înființat, (nlp.unibuc.ro), un hub de cercetare care dezvoltă soluții locale.

Dragoș Iliescu este profesor universitar în Departamentul de psihologie, Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București (https://fpse.unibuc.ro/), unde conduce și Școala doctorală în Psihologie și Educație (https://doctorat.unibuc.ro/psihologie/prezentarea-scolii/).

Este si Profesor Extraordinar în cadrul Universității din Stellenbosch, Africa de Sud.

Este doctor in psihologie al Facultății de Psihologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

”Interesele sale de cercetare se grupează în jurul a două mari domenii: psihologia aplicată în context ocupațional și în probleme de capital uman și testarea și evaluarea psihologică și educațională (cu o componentă interculturală puternică).

A fost activ în consultanță de-a lungul ultimilor 25 de ani, fiind implicat sau conducând un număr de proiecte importante legate de testarea și evaluarea psihologică și educațională, în contexte comerciale sau guvernamentale, în Europa, Asia, Africa și America de Sud.

A fost președinte al International Test Commission (ITC) și actualul președinte al Diviziei 2 (Evaluare Psihologică și Educațională) al Asociației Internaționale de Psihologie Aplicată.

A fost redactor-șef al European Journal of Psychological Assessment și este redactor-șef al celebrei reviste Intelligence, publicația internațională de top în domeniul aptitudinilor cognitive.

Este autorul a peste 200 de articole științifice, capitole de carte și cărți, printre altele fiind coordonator, împreună cu alți colegi, al volumului premiat internațional ”International Handbook of Testing and Assessment”, publicat în 2016 la Oxford University Press și autorul monografiei ”Adapting Tests in Linguistic and Cultural Situations”, publicat în 2018 la Cambridge University Press” (CV Dragoș Iliescu).