Dimensiunea științifică a artei: Ovidiu Babeș - Ep. 3 - Premisele științei, așa cum o cunoaștem astăzi, au fost puse în secolul al XVII-lea
15 Martie 2023, 07:00
În Țările Române secolul al XVII-lea începe dramatic, în 1601 Mihai Viteazu este asasinat la Câmpia Turzii pentru viziunea pe care a avut-o și pentru tentativa de unire a celor 3 principate: Transilvania, Valahia și Moldova. Urmeaza aproape 100 de ani de instabilitate politică, timp în care teritoriile noastre au fost, în cea mai mare parte, sub influența otomană și se încheie cu figurile proeminente ale lui Dimitrie Cantemir și Constantin Brâncoveanu.
Amintesc acest context socio-politic al Țărilor Române pentru a le plasa în contextul unei perioade de mare înflorire a științelor în Europa, când în ciuda unui ambient destul de belicos, istoricii denumesc această perioadă drept ”criza generală” definită de conflicte și instabilitate, așadar în ciuda inflației, tulburărilor politice și a schimbărilor climatice, pentru unii, bogăția a înflorit și lumea a devenit din ce în ce mai conectată.
Wiliam Gilbert descoperă câmpul magnetic terestru, Keppler enunță teoria heliocentrică, Galileo Galilei iși construiește un telescop cu care studiază Luna și descopră sateliții lui Jupiter, apare primul microscop si Leeuwenhoek face primele observații asupra bacteriilor, Robert Hooke descoperă celula, Newton descoperă spectrul luminii, în matematică Leibniz și Newton demonstrează calculul infinitezimal și se fac primele măsurători ale vitezei luminii.
Dar să nu uităm totuși că și Keppler și Galilei au plătit cu viața crezurile lor științifice și că Inchiziția, această forță fundamentalistă a avut un cuvânt greu de spus în frânarea avântului științific.
Nu o fi existat internet la vremea aceea dar nici cercetările științifice nu rămâneau în sertar și iată-l pe Donato Creti cum picta Luna și pe Jupiter așa cum aceste doua corpuri cerești apăreau prin lentilele telescopului, invenția experimentată de Galilei. Rubens este și el inspirat de ideile astronomiei heliocentrice și pictează ”Originea căii lactee”, iar Rembrandt este inspirat de anatomiștii vremii și pictează ”Lecția de anatomie”.
Cert este că știința așa cum o cunoaștem noi acum și-a pus bazele, atunci în secolul al 17-lea.
Invitatul meu de astăzi este Ovidiu Babeș - doctor în Istoria și filosofia științei - cercetător post doctoral la Universitatea Vrije din Bruxelles.
Realizator Mihaela Ghiță
