PORTRET: Dmitri Mendeleev – un vizionar al ştiinţei

La 28 octombrie 1869, Dmitri Mendeleev prezenta oficial Societăţii Ruse de Chimie lucrarea sa privind legea periodicităţii şi prima variantă a tabelului periodic al elementelor.
Savantul rus este recunoscut ca unul din cei doi chimişti care au creat, independent unul de altul, prima variantă a acestui sistem al elementelor naturii. Germanul Julius Lothar Meyer a realizat un tabel al elementelor chimice în 1864, apoi o a doua versiune în 1868, elementele fiind aşezate în ordinea masei atomice. Mayer şi-a publicat lucrarea mult mai târziu decât Mendeleev, astfel încât nu a putut avea prioritate în acest domeniu. Se pare că cei doi chimişti, Meyer şi Mendeleev au descoperit sistemul periodic al elementelor în acelaşi timp.
Ceea ce-i va diferenţia pe cei doi în istoria acestei ştiinţe este faptul că tabloul lui Mendeleev era o reprezentare mai completă a relaţiei dintre elementele chimice şi, mai mult decât atât, cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât existenţa altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) nebănuite a exista pe vremea sa, precum şi a proprietăţilor generale ale acestora.
Aproape toate previziunile sale au fost confirmate în proporţie covârşitoare, de aproape 100%, de descoperirile ulterioare din chimie.

Mendeleev lăsase spaţii goale

Dimitri Ivanovici Mendeleev s-a născut la 8 februarie 1834, în Tobolsk, Siberia, fiind ultimul dintre cei 14 copii ai lui Ivan Pavlovici Mendeleev şi al Mariei Mendeleeva. În 1849, familia Mendeleev, al cărui statut social şi situaţie materială decăzuseră considerabil din cauza morţii tatălui, se mută la Sankt Petersburg unde tânărul de numai 16 ani intră la Institutul Pedagogic din Sankt Petersburg. După terminarea acestuia, în 1855, este diagnosticat cu tuberculoză, ceea ce determină mutarea sa în Peninsula Crimeea, într-o zonă recunoscută pentru valenţele terapeutice ale aerului său sărat, esenţial în tratamentul tuberculozei. Acolo, predă ştiinţe la gimnaziul local pentru un an. După completa sa însănătoşire, se reîntoarce total refăcut la Sankt Petersburg (în 1856).
După ce a absolvit Institutul Pedagogic Central din Sankt Petersburg, Dimitri a plecat timp de doi ani să facă cercetări la Paris şi Heidelberg, întorcându-se în 1861 la St Petersburg, unde a devenit profesor de chimie generală, în 1867.
A început să scrie un manual de chimie anorganică, „Principiile chimiei”, pe care ulterior l-a publicat în numeroase ediţii şi limbi. Organizându-şi materialul pentru lucrare, Mendeleev a grupat elementele în capitole, în funcţie de valenţa acestora. În timp ce se află în Germania, Mendeleev a aflat despre masele atomice ale lui Cannizzaro şi le-a utilizat pentru a aranja elementele în ordine crescătoare.
Ziua crucială pentru Mendeelev a fost cea de 17 februarie 1869 (calendarul iulian). El a anulat o vizită planificată la o fabrică şi a rămas acasă, pentru a soluţiona problema modului în care să aranjeze sistematic elementele chimice. Pentru a-l ajuta în acest demers, el a scris fiecare element şi principalele sale proprietăţi pe un cartonaş separat şi a început să le aranjeze în mai multe moduri diferite. La un moment dat, a ajuns la o formă care i s-a părut potrivită şi a copiat-o pe o foaie de hârtie. Ulterior, în aceeaşi zi, el a decis că este posibil un aranjament mai bun şi l-a copiat şi pe acesta, aranjament în care elementele similare erau grupate în coloane verticale, spre deosebire de primul său tabel, în care erau grupate pe orizontală. Aceste documente istorice există încă.

Faptul că Mendeleev a realizat că a descoperit şi nu a proiectat tabelul periodic este demonstrat de atitudinea sa faţă de acesta. În primul rând, el a lăsat spaţii în tabel, pentru elementele lipsă. Lăsând aceste goluri în tabelul elementelor nu a reprezentat per se un lucru nou, dar Mendeleev era atât de sigur de el însuşi, încât era pregătit să prezică proprietăţile fizice şi chimice ale acestor elemente nedescoperite. Succesele sale cele mai notabile au fost cu eka-aluminiul (= Galiu) şi eka-siliconul (= germaniu). Nu a existat nici un dubiu că Mendeleev descoperise un model fundamental al Naturii. Descoperirea sa a fost prezentată oficial Scoietăţii Ruse de Chimie la 28 octombrie 1869.
În ciuda faptului că Mendeleev a fost o personalitate marcantă ştiinţifică a timpului său, onorat de foarte multe organizaţii ştiinţifice din întreaga Europă, acasă, în Rusia, a fost privit cu îngrijorare, ceea ce a dus la demisia sa de la catedra Universităţii din Sankt Petersburg în ziua de 17 august 1890.
În ultimii săi ani de activitate profesională, a creat patentul clasic al reţetei de vodcă rusească, 40% alcool. Dar printre contribuţiile sale târzii, mult mai importante, se numără şi studierea câmpurilor petrolifere din Rusia şi contribuţia sa semnificativă la crearea primelor rafinării ruseşti.
A murit de gripă, la 2 februarie 1907, la Sankt Petersburg. Elementul chimic numărul 101 îi poartă numele: mendeleeviu. Un crater de pe Lună a fost numit, de asemenea, Mendeleev.

****

Elementele super-grele, cele care urmează după numărul atomic 104 din tabelul periodic, nu pot fi observate în natură. Ele pot fi create doar în urma coliziunilor a două tipuri de nuclee într-un accelerator de particule, sperând că vor fuziona.

Istoria recentă a obţinerii elementelor supergrele

Număr atomic / Anul primei sinteze confirmate:
117 2010
118 2002
116 2000
115 2003
114 1999
113 2003-2004
112 1996

Descoperirea elementuluiununseptium (117), în 2010, de o echipă de experţi din Rusia şi SUA, este deosebit de importantă în lumea ştiinţei. În experimentul care a durat 150 de zile au fost observaţi 6 atomi ai elementului 117, având un timp de viaţă de ordinul milisecundelor. De menţionat că elementul 118 a fost deja sintetizat de mai multe ori, între anii 2002 şi 2005, deci înainte de obţinerea elementului 117. Peste 70 de cercetători şi ingineri din 16 instituţii din lume au colaborat timp de patru ani pentru a confirma existenţa elementului 117.
În 2014, elementul a fost confirmat, după o muncă gigantică.
Uniunea Internaţională de Fizică şi Chimie Pură şi Aplicată va decide dacă această dovadă este suficient de puternică pentru a adăuga în mod permanent elementul în tabelul periodic. Dacă va fi aprobat, elementul 117 va primi un nume definitiv – ununseptium este doar un nume provizoriu, derivat din latină – „unu unu şapte”.

Bianca Ioniţă

https://www.youtube.com/watch?v=sMGo2CHAPb0&feature=emb_title