PORTRET: Louis Pasteur – 199 de ani de la naștere

Luni, 27 decembrie, se împlinesc 199 de ani de la nașterea lui Louis Pasteur, savant francez, excepţional chimist şi bacteriolog, fondatorul microbiologiei. Cercetările sale au dus la descoperiri ştiinţifice remarcabile ale secolului al XIX-lea, în biologie, agricultură, medicină şi igienă.

Lui îi datorăm descoperirea unei metode de reducere a efectelor bacteriilor asupra alimentelor și băuturilor prin încălzirea, apoi răcirea substanței, cunoscută acum ca pasteurizare, precum şi vaccinuri eficiente pentru prevenirea unor maladii precum antrax, holeră, tuberculoză și variolă.

Însă existenţa sa a fost marcată de multe evenimente nefericite, care, însă, l-au determinat parcurgă toate dificultăţile profesionale în încercarea de a găsi explicaţiile ştiinţifice ale bolilor, mai ales infecţioase, ale timpului său.

Louis Pasteur s-a născut la 27 decembrie 1822, la Dole, regiunea Jura, în Franţa,  părinţii săi fiind Jean-Joseph Pasteur, de profesie tăbăcar, şi Marie Pasteur.

În anul 1825, familia s-a mutat la Marnoz, și apoi, în 1830, la Arbois.

Louis a studiat la colegiul din Arbois, unde îşi va descoperi atracţia şi talentul pentru pictură.

A plecat, apoi la Paris, pentru aprofundarea experienţei artistice, dar va reveni la la Arbois, după eşecul experienţei pariziene.

În anul 1840, obţine bacalaureatul în litere, iar în 1842, și pe cel în științe matematice.

În anul 1843, este admis la École Normale Supérieure la Paris, pe care a absolvit-o în 1845, iar în 1847 va susține două teze de doctorat, una în chimie și alta la fizică.

În anul 1846, este numit profesor de fizică la Liceul din Tournon (Ardeche), dar va colabora în continuare şi la Şcoala Normală Superioară.

În anul 1848, a fost numit profesor de fizică la Liceul din Dijon şi, mai târziu în acelaşi an, a acceptat postul de profesor de chimie la Universitatea din Strasbourg.

La 29 mai 1849, se căsătoreşte cu Marie Laurent, fiica rectorului acestei universităţi, împreună cu care va avea cinci copii, însă din nefericire, doar doi dintre aceştia vor supravieţui perioadei copilăriei.

În anul 1854, devine profesor şi decan al Facultăţii de Ştiinţe de la Universitatea din Lille, iar în 1857, revine la Paris, unde este numit administrator al Şcolii Normale Superioare şi director de studii ştiinţifice.

Pasteur începe să cerceteze de ce substanţele identice din punct de vedere chimic reacţionează diferit la lumina polarizată, explicând, în cele din urmă, acest lucru prin descoperirea asimetriei moleculare, astfel că o substanţă inactivă la lumina polarizată devine activă sub influenţa unui proces de fermentare.

Va descoperi apoi că vinul şi berea se acresc odată cu trecerea timpului, din cauza microorganismelor. Pasteur va prezenta o modalitate prin care se poate preîntâmpina alterarea, numită ”pasteurizare”, astfel că încălzind vinul până la 50 de grade Celsius, sunt omorâte microorganismele care îl pot altera.

Savantul francez va continua, apoi, munca de cercetare a altor microorganisme care interacţionează cu materialele organice, demonstrând, spre exemplu, că după fierbere, carnea nu se alterează decât dacă este expusă particulelor de aer. În anul 1865, el a cercetat o maladie care omora viermii de mătase, şi a descoperit că la originea problemelor se află tot microorganismele. A propus ca toţi viermii infectaţi să fie ucişi şi să se creeze noi culturi de viermi de mătase. Astfel, cercetările sale au dus la conceptele de sterilizare, dezinfecţii, şi de aici la vaccinuri şi antibiotice.

În anul 1867, Pasteur este numit profesor de chimie la Universitatea Sorbona din Paris, dar îşi înfiinţează şi un laborator la Şcoala Normală Superioară.

În anul următor, suferă un accident vascular cerebral, în urma căruia rămâne cu o hemipareză, însă îşi va continua activitatea cu aceeaşi energie.

În domeniul vaccinurilor, Pasteur a creat microorganisme slăbite, ţinându-le la căldură, astfel că în această stare, ele nu puteau cauza boala, ci ofereau imunitate pacientului. Acest principiu a dus la apariţia vaccinurilor împotriva rabiei sau antraxului.

În anul 1877, începe să cerceteze bolile infecţioase şi face descoperiri importante în ceea ce priveşte stafilococul, streptococul şi pneumococul, mai ales prin folosirea unor agenţi infecţioşi prelucraţi pentru imunizare.

În 1880, va începe cercetările asupra turbării, iar Pasteur constată că măduva spinării de animal infectat uscată ar putea împiedica apariția acestei grave îmbolnăviri. După multiple încercări de a obține un preparat cu calități de vaccin și după multe ezitări, el reuşeşte mai întâi să stabilizeze virusul şi prezintă, în 1884, primele rezultate ale unei vaccinări experimentale a câinilor împotriva rabiei.

Apoi, Pasteur face prima încercare de vaccin la un copil mușcat de un câine turbat, la 6 iunie 1885, începe prima serie de injecții și, trei luni mai târziu, copilul este salvat.

La 26 octombrie 1885, Pasteur prezintă Academiei de Ştiinţe rezultatele promiţătoare ale tratamentului său asupra rabiei la om şi, de atunci, laboratorul său va fi asaltat de către persoane muşcate de animale turbate.

La 1 martie 1886, Pasteur revine în faţa membrilor Academiei de Ştiinţe pentru a prezenta rezultatele obţinute după vaccinarea a 350 de persoane, apoi va propune crearea unui institut destinat tratării rabiei, idee susţinută de Academia de Ştiinţe.

Astfel că, în anul 1887, va fi înfiinţat un institut dedicat nu doar tratării rabiei, ci şi studiului pasteurizării, Institutul Pasteur, care va fi inaugurat la 14 noiembrie 1888.

Savantul francez va conduce această instituţie până la sfârşitul vieţii, transformându-l în centru de cercetare, de formare şi de tratare, cu numeroase filiale în întreaga lume.

La Bucureşti, Institutul Pasteur a fost înfiinţat în 1895, în cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară, purtând iniţial denumirea de ”Institutul de Vaccin Animal”, iar în 1921 i s-a atribuit numele omului de ştiinţă.

Louis Pasteur a primit pentru activitatea sa remarcabilă, numeroase distincţii, printre care Legiunea de Onoare, cea mai înaltă decoraţie franceză, Medalia Leeuwenhoek (1895), Medalia Copley (1874), Medalia Rumford (1856), Knight of the Order of Agricultural Merit (29 decembrie 1883), Ordinul „Sfânta Ana” (Rusia imperială), Ordinul Imperial al Trandafirului, Jecker Prize, Medalia Albert (1882), Order of the Medjidie.

A fost ales membru în diferite foruri academice, printre care şi Academia de Ştiinţe din Franţa.

Louis Pasteur a murit la 28 septembrie 1895, la vârsta de 72 de ani, la Château de Villeneuve-l’Étang, în Franța.

El îşi găseşte odihna veşnică într-o criptă a institutului care îi poartă numele.

de Razvan Moceanu - RADOR