Soluții pentru un viitor mai verde, într-o ediție specială a emisiunii Știința 360, la Radio România Cultural

Ediția specială a emisiunii Știința 360 din 15 octombrie, de la ora 14.00, în direct de la Opera Națională din București, a fost dedicată evenimentului Climate Change Summit, cea mai mare manifestare dedicată soluțiilor pentru schimbările climatice din Europa Centrală și de Est, ajunsă la cea de-a treia ediție. Anul acesta, evenimentul se extinde, până pe 17 octombrie, în peste 30 de locații din București, țară și în regiune.

Ocazie unică pentru a explora cele mai recente inițiative din acest domeniu, Climate Change Summit reunește experți de top, lideri în inovare, antreprenori, cercetători și oficiali guvernamentali cu scopul de a găsi soluții practice și multidisciplinare pentru provocările climatice actuale și viitoare. Deschis publicului larg, evenimentul oferă oportunitatea de a participa la dezbateri și prezentări esențiale, dar și de a interacționa cu o rețea puternică de profesioniști dedicați dezvoltării unor soluții reale pentru un viitor sustenabil (https://climatechange-summit.org/).

Tema din acest an a summit-ului este: Soluții pentru un viitor mai verde la orizont.

Invitații realizatoarei Corina Negrea au fost Barbara și Christoph Promberger, directori executivi ai Fundației Conservation Carpathia, Nicolae Lazăr, primarul comunei Hoghilag și Alexandru Laibăr, director executiv Coaliția pentru Economie Circulară.

Barbara și Christoph Promberger sunt, amândoi, directori executivi ai Fundației Conservation Carpathia (https://www.carpathia.org/ro). Au venit în România la începutul anilor 90. Independent unul de altul dar cu același scop: să studieze populațiile de lupi, apoi lincși și urși, în cadrul unui proiect al carnivorelor mari. S-au întâlnit, s-au îndrăgostit - și unul de altul, dar și de Munții Făgăraș - și au decis să rămână aici și să construiască. Și deocamdată nu se gândesc să plece.

”Avem un scop foarte mare aici și asta ne ține aici și asta o să facem. Nunumai să lucrăm, pentru că întotdeauna este ceva de lucrat, dar noi considerăm Munții Făgăraș acasă.Eu am trăit mai mult în Munții Făgăraș decât în Germania.Adică dacă îmi spune cineva, du-te de acasă, de unde ești, eu spun că sunt aici!.Eu trăiesc acum de 30 ceva de ani în România. Ne-am făcut casă aici, am crescut doi copii și e cel mai frumoasă țară din tot Europa pentru noi, fără niciun dubiu!”, povestește, la Știința 360, Barbara Promberger.

”Când au început defrișările în anii 2004-2005-2006, atunci am realizat că nu putem să tot stăm aici și să ne uităm cum va fi stricat aceste păduri”, spune și Christoph Promberger. ”Noi amînceput să iubim foarte tare aceste păduri, adică care am cunoscut în timpul în care am avut proiecte de cercetare.Și după aceea a devenit de fapt acasă noastră și nu am putut să ne abținem.Și atunci am început să ne gândim ce putem face să nu se strică toate pădurile.Noi înțelegem foarte bine că o țară ca România, mai ales după Revoluție, a trebuit, a fost o foame pentru dezvoltare.Și noi în niciun caz suntem împotriva dezvoltare, chiar credem că țara trebuie să se dezvolte.Dar cred că poate și altfel, adică ne putem dezvolta cu natură și fără să stricăm natură!”.

Așa a apărut Fundația Conservation Carpathia, ”fondată în anul 2009 de către 12 filantropi și conservaționiști cu scopul de a opri tăierile ilegale de pădure, precum și pentru a conserva o suprafață mare a pădurilor din Carpați, sub forma unei zone complet protejate, pentru generațiile viitoare” (https://www.carpathia.org/ro).

Așa s-a născut, de fapt, cel mai mare proiect privat al unui Parc Național, care ”include situl Natura 2000 Munții Făgăraș, Parcul Național Piatra Craiului și Munții Leaota, formând un total de peste 250.000 ha”, după cum se menționează pe site-ul fundației, și care, din anul 2009, anul înființării, a reușit să strângă peste 100 de milioane de Euro.

”Avem nevoie de zone protejate ca să nu pierdem toate serviciile de la ecosisteme de care noi depindem”, mai spune Christoph Promberger.

E ferită zona aceasta, deși protejată, de pericolele pe care le prezintă schimbările climatice?

”Din păcate, nu, deloc!”, spune Barbara Promberger. ”Adică nu putem să vedem munții Făgăraș isolat, pentru că totuși vedem și efectele și acolo, în munții Făgăraș, de schimbările climatice.Și toate modelele care merg în viitor arată ca și acolo. Sunt specii care vor fi în pericol, sunt zonele care vor fi mult mai uscate, cu mult mai puțin precipitație decât până acum.Și trebuie să facem tot posibil ca să nu se deterioreze mai mult, și pentru asta trebuie spațiu. Natura rezolvă și revine dacă o lăsăm în pace!”.

Alexandru Laibăr, specialist în economie circulară, explică faptul că aceasta este un model de producție și consum care reduce impactul asupra mediului. România, cu o rată de circularitate de doar 7,2%, este mult sub media europeană de 9-11%, fiind necesare schimbări majore.

Alexandru Laibăr: “Ar trebui să fim mai atenți cu ceea ce facem în viața noastră de zi cu zi, cu resursele pe care le consumăm, cu activitățile în care suntem angrenați, astfel încât impactul nostru asupra planetei să fie cât mai mic. Și asta înseamnă nu numai producție din surse regenerabile, înseamnă un pic mai mult de atât, înseamnă chiar să regenerăm sistemele naturale pe care le cotropim de la Revoluție Industrială încoace.”

Primarul Nicolae Lazăr atrage atenția asupra discrepanțelor uriașe între comunitățile rurale și urbane. În timp ce în orașe se pot face progrese în implementarea economiei circulare, în sate izolate, lipsa resurselor și a infrastructurii, precum curentul electric, face imposibilă această tranziție. Nicolae Lazăr povestește cum reușita de a conecta gospodării la electricitate a avut un impact profund asupra vieții oamenilor, oferindu-le acces la lucruri de bază, cum ar fi utilizarea unei mașini de spălat.

“Imaginați-vă că în România anilor ăstora sunt comunități care nu au curent electric și atunci degeaba vorbim despre economie circulară sau despre alte astfel de subiecte, sigur, reale, stringente și necesar să se realizeze, dar degeaba dacă nu reușim să ajungem și la acești oameni, pentru că ei trăiesc total rupti de realitățile care ne înconjoară.”

“Apropo de educație, copiii nu pot merge la școală, nu pot învăța dacă n-au curent, oricum mai puțin decât alții care au acces la tehnologie, la curent și așa mai d