Telescopul Hubble a confirmat descoperirea de vapori de apă care erup de la suprafața Europei

O echipă de astronomi care analizează imaginile preluate de telescopul spațial Hubble a confirmat o descoperire mai veche, anunțată în 2013, privind existența unor nori de vapori de apă care erup de la suprafața Europei, unul dintre sateliții planetei Jupiter, probabil în urma unor fenomene de tip gheizer care indică faptul că această lună, care dispune de un uriaș ocean de apă sub calota glaciară care o acoperă, este o lume activă care rămâne favorită în descoperirea unor eventuale forme de viață extraterestră, conform NASA.

Repetarea observării vaporilor de apă deschide oportunitatea unor viitoare misiuni spre Europa care să poată aduna mostre din oceanul interior al acestui satelit, fără a fi nevoie să foreze prin kilometri de gheață.

"Oceanul Europei este considerat unul dintre cele mai promițătoare locuri care ar putea adăposti viață din sistemul solar", susține Geoff Yoder, administrator al Directoratului Științific al Misiunilor NASA de la Washington. "Acești nori de vapori, dacă există într-adevăr, ar putea să ne ofere o altă modalitate (mai facilă n.r.) de a aduna mostre din subsolul Europei", a adăugat el.

În decembrie 2012, telescopul Hubble a detectat ceea ce păreau a fi nori din vapori de apă care se extindeau până la 200 de kilometri în spațiu, dinspre polul sud al Europei. Această informație, făcută publică în 2013, nu a fost confirmată până în prezent prin repetarea observației, dar încă de la început a provocat reacțiile pline de entuziasm ale comunității de astrobiologi.

După prima observare s-a estimat că acești nori se ridică până la aproximativ 200 de kilometri distanță de suprafața Europei și apoi cad la suprafață sub formă de ploaie. Europa dispune de un uriaș ocean global, care conține, conform calculelor, de două ori mai multă apă decât oceanul planetar de pe Pământ, dar se află ascuns sub un strat de gheață extrem de dură și de rece, a cărui grosime este necunoscută.

Echipa de cercetători, coordonată de William Sparks de la Space Telescope Science Institute (STScI) din Baltimore, a observat niște proiecții digiforme în timp ce urmăreau trecerea Europei prin fața planetei Jupiter.

Obiectivul inițial al echipei de cercetători era să determine dacă Europa dispune de o microatmosferă rarefiată, o exosferă. Folosind aceleași metode de observare utilizate pentru a detecta atmosferele planetelor care orbitează în jurul unor stele, echipa și-a dat seama că dacă ar exista erupții de vapori de apă de la suprafața Europei, această metodă de observare ar fi cea mai potrivită pentru a le identifica.

"Atmosfera unei exoplanete blochează o fracțiune din lumina stelei din spatele său. Dacă Europa dispune de o atmosferă rarefiată, are potențialul de a bloca o parte din lumina solară reflectată de Jupiter și ar putea să fie observată. Și astfel am căutat semne de absorbției (luminii n.r.) în jurul conturului Europei în timp ce trecea prin fața lui Jupiter", a explicat William Sparks.

Echipa a observat trecerea Europei prin fața lui Jupiter de 10 ori în ultimele 15 luni și au remarcat ceea ce par a fi nori din vapori de apă în trei dintre aceste zece observații.

Aceste observații confirmă descoperirea făcută în 2012 de o echipă coordonată de Lorenz Roth, de la Southwest Research Institute din San Antonio. Ambele echipe au folosit Spectrograful Imagistic cu care este dotat telescopul Hubble, și, deși au apelat la două metode diferite de cercetare, au ajuns la aceeași concluzie.

Până în prezent însă, cele două echipe nu au reușit să identifice simultan un astfel de nor de vapori de apă prin cele două metode distincte. Observațiile realizate până în prezent sugerează că aparițiile acestor nori sunt foarte variabile, fiind considerate deocamdată evenimente care se manifestă sporadic.

Astfel, Europa devine cel de-al doilea satelit din sistemul solar despre care se știe că dispune de nori din vapori de apă. În 2005 sonda Cassini, aparținând NASA, a detectat jeturi de vapori de apă și praf care erupeau de la suprafața lui Enceladus, unul dintre sateliții celeilalte planete gazoase gigantice din sistemul solar, Saturn.

Descoperirea vaporilor de apă în cazul Europei urmează să fie reconfirmată de urmașul lui Hubble, telescopul spațial James Webb, ce va fi lansat de NASA în 2018. De asemenea, NASA are în vedere trimiterea unei sonde pe orbita Europei în căutarea acestor nori și a mecanismului care îi generează.

Studiul realizat de echipa coordonată de William Sparks va fi publicat în numărul din 29 septembrie al revistei Astrophysical Journal.

"Capacitățile unice ale lui Hubble i-au permis să detecteze acești nori și să demonstreze încă o dată că acest instrument poate face observații pentru care nici măcar nu a fost conceput. Aceste observații ne deschid o paletă largă de oportunități și de abia așteptăm viitoarele misiuni — așa cum va fi lansarea telescopului spațial James Webb — pentru a continua seria descoperirilor" pe Europa, a comentat și Paul Hertz, director al Astrophysics Division at NASA Headquarters din Washington.

La conferința de luni au participat Paul Hertz, directorul Astrophysics Division din cadrul NASA, astronomul William Sparks din cadrul Space Telescope Science Institute din Baltimore, Britney Schmidt, profesoară la School of Earth and Atmospheric Sciences din cadrul Georgia Institute of Technology din Atlanta și Jennifer Wiseman, cercetătoare la NASA's Goddard Space Flight Center din Greenbelt, Maryland și membră a echipei Hubble.

Astrobiologii consideră Europa drept unul dintre locurile din sistemul nostru solar unde ar putea exista viață extraterestră. Acest satelit jovian cu diametrul de 3.100 de kilometri adăpostește un vast ocean de apă sub calota de gheață care îi acoperă suprafața. Mai mult decât atât, unii oameni de știință sunt de părere că acest ocean coboară până în punctul în care intră în contact cu mantaua telurică a satelitului, făcând posibile numeroase tipuri de reacții chimice. Existența acestor vapori de apă care erup de la suprafața Europei sub formă de gheizere, cel mai probabil, indică faptul că acest satelit dispune, în afară de apă și de energia necesară pentru producerea unor reacții chimice complexe care pot asigura existența unor ecosisteme extraterestre similare celor din jurul hornurilor vulcanice de la mari adâncimi, din oceanul terestru.

AGERPRES