Timpul prezent - Ministrul Culturii despre Roșia Montană: „Există posibilitatea de exploatare acolo”  

Noul ministru al culturii Lucian Romașcanu se bazează pe un buget de 0,1% din PIB. Și promite o schemă de ajutor de stat în valoare de 100 de milioane de euro pentru operatorii culturali. În acest interviu mai vorbește despre programul „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023”, despre vauchere culturale și despre programul național de restaurare. Și dă de înțeles că protejarea sitului de la Roșia Montană, înscris de UNESCO în Patrimoniul Mondial al Umanități, nu exclude exploatarea.

Domnule Romașcanu, ați anunțat recent, la preluarea mandatului de ministru al culturii, că intenționați să prindeți în buget schemele de ajutor de stat pentru sectorul cultural independent, scheme care să devină operaționale de anul viitor. La finalul lui 2020, deci acum un an, fostul ministru al culturii anunța o schemă de ajutor de stat în valoare de 100 de milioane de euro, bani care nu au ajuns nici până acum la operatorii culturali. Ce soluții aveți dumneavoastră pentru a transforma în realitate această schemă de ajutor?

Da, este o promisiune din păcate amânată, n-aș vrea să-i zic neonorată, și sper ca în discuțiile pe care le vom avea pe buget să o rezolvăm. Eu deja am trimis draftul de buget pe anul viitor, am inclus în anexă și schema de ajutor și sper din suflet ca ea să fie acceptată. Pentru că este un ajutor de care absolut toată lumea din zona culturală are nevoie, fie ea de stat, fie privată. Cei cu carte de muncă, după cum bine știți, au mai beneficiat de câte ceva, dar sectorul independent a fost neglijat.

Lucrurile nu sunt simple. Urmează un an cu mari provocări financiare având în vedere toate măsurile sociale pe care le ia guvernul în primul rând pe fondul crizei generate de creșterile de prețuri la energie. Eu cred totuși că și cultura trebuie să-și găsească un loc în acest buget. Zilele astea vom pregăti și suportul legislativ necesar pentru acordarea schemei de ajutor. Mâine sau poimâine cel târziu vom avea discuții la Ministerul de Finanțe despre sumele alocate.

Dar care e suma pe care o estimați? Și care sunt criteriile de alocare ale acestor scheme de ajutor de stat?

În momentul de față criteriile sunt trecute pe site, ele sunt transparente, suma mă interesează cel mai mult în acest moment. Noi am propus cele 100 de milioane de euro, adică 500 de milioane de lei. Vom vedea ce iese în urma negocierii. În principiu ne putem descurca. Din semnalele pe care le avem dinspre sistemul cultural ne putem descurca și cu o sumă mai mică astfel încât să avem o sumă care să meargă și în 2023. Acum, e important să reușesc să transmit mesajul despre importanța sectorului cultural către decidenții financiari.

Domnule Lucian Romașcanu, ați anunțat că vreți să obținețiîn 2022 0,1% din PIB pentru Ministerul Culturii. Cum se traduce acest procent?

PIB ul pe anul acesta fost undeva la 1100 miliarde de lei. Deci ar trebui să fie în jur de 1,1 sau 1,2 miliarde de lei bugetul Ministerului Culturii. Eu mi-aș dori să obțin acești bani care, împreună cu schemele de ajutor și cu ce mai este nevoie pentru programul Timișoara - Capitală Europeană a Culturii și programele culturale ale ministerului, aș vrea să mergem undeva la 1,3 miliarde de lei. Ar fi cel mai mare buget care i s-a acordat până acum Ministerului Culturii. De aici plecăm! Dar știți cum e, la Ministerul de Finanțe mergi cu ideile tale și pleci cu ideile lor... Totuși sper ca unele dintre ideile noastre să fie luate în seamă.

Orice începe cu zero sună descurajator. 0,1% buget pentru Ministerul Culturiisună prost în cifre. Sunt suficiente fondurile pentru cheltuielile curente ale Ministerului, pentru proiecte, pentru evenimente, pentru restaurări, investiții etc.?

Absolut. Repet, fiind un buget propus să fie cu 5-600 de milioane de lei mai mare decât execuția anului 2021. Vor fi bani și pentru programul național de restaurare, vor fi bani și pentru proiecte culturale, vor fi bani și pentru marile proiecte pe care Ministerul Culturii le finanțează, Festivalul Național de Teatru, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu etc. Vom încerca să fim alături de cei din Republica Moldova, pentru că avem foarte multe promisiuni neonorate și acolo. Ar fi un buget care ne-ar ajuta și care ar fi satisfăcător pentru zona culturală. Sigur că niciodată banii nu ajung. Dar cu ceea ce am putea primi acum, am scoate un an 2022 reușit.

Apropo: cam care sunt perspectivele? Când estimați că va fi adoptat bugetul de stat? Ce se discută în coaliție?

În acest moment există dorința ca prima lectură a bugetului să aibă loc lunea viitoare, pe 20 decembrie, și să fie discutat în comisii pe 21, 22, și votat pe 23 decembrie. Eu îmi doresc să putem face acest lucru pentru a intra în anul 2022 cu un buget știut și asumat. Deci sfârșitul acestui an ar trebui să ne prindă cu un buget votat.

La Timișoara există acum Asociația Timișoara 2023, înființată după câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii, pentru a coordona proiectul, și Centrul de Proiecte, înființat recent,prin care primarul Timișoarei Dominic Fritz spune că va derula toate finanțările din bugetul local. Care e situația finanțărilor de la Ministerul Culturii pentru infrastructura culturală a Timișoarei?

În momentul de față există peste 100 de milioane de lei prinși în buget pentru infrastructură. Există aproximativ 56 de milioane pentru programe culturale conform Ordonanței de Urgență a Guvernului. În schimb, mecanismele trebuie discutate cu absolut toată lumea implicată. Și din păcate moștenesc o situație destul de încurcată în ceea ce privește derularea anului premergător lui 2023. Am mai spus asta: poate că e una din părțile bune faptul că pe acest fond al pandemiei am reușit să câștigăm doi ani. Sper să nu fie doi ani risipiți. Din punctul meu de vedere, în luna ianuarie vom avea discuții cu absolut toți factorii implicați astfel încât sfârșitul lunii ianuarie cel mai târziu să ne prindă cu o nouă ordonanță de urgență, de modificare a celei existente, astfel încât să avem foarte clar mecanismul de derulare a finanțărilor, de semnare a contractelor și de derulare a programelor culturale. Am avut o discuție cu comisarul european Mariya Gabriel, avea informații despre Capitala Culturală și am asigurat-o că lucrurile vor merge. În favoarea noastră lucrează trecutul recent: am avut sezonul cultural franco-român, care, iarăși, tipic nouă, a început destul de greoi, dar până la urmă a ieșit foarte bine, cu șase sute de proiecte și în România, și în Franța, am avut Europalia, care și acela a ieșit foarte bine, am avut președinția Consiliului UE, unde Ministerul s-a implicat, deci avem experiența să facem lucrurile să funcționeze. Cu o minimă condiție: autoritățile locale să se implice la nivel absolut, iar orice implicare politicianistă în Capitala Europeană Culturală să fie lăsată deoparte.

Timișoara ar fi trebuit să fie Capitală Europeană a Culturii în 2021, dar toate evenimentele au fost amânate din cauza pandemiei pentru 2023. Ce lipsește din structura organizațională, ce lipsește din punct de vedere legislativ ori administrativ pentru ca finanțarea acestui program foarte important și foarte mare să se desfășoare în condiții normale?

La momentul adoptării, legea, plecând de la propunerile primite, era cuprinzătoare. Numai că pe traseu s-a constatat că există o incompatibilitate între diversele mecanisme și instituții: asociația locală, primăria, consiliul județean etc. Pentru cineva din afară, astea sunt lucruri de neînțeles. Mai ales că scopul e să obținem, împreună, un rezultat bun, dorit de toată lumea. Eu îmi doresc și acum înțeleg să-mi asum lucrurile care n-au funcționat și să ieșim de comun acord cu un mecanism de gestionare și finanțare a proiectelor, dincolo de orice îndoială, dincolo de orice întârziere birocratică, astfel încât să putem să mergem înainte. În acest moment există această asociație, există acel centru al Primăriei prin care se pot derula proiecte, există și la nivelul consiliului județean idei pentru zona exterioară municipiului Timișoara și, în plus, sigur că există locuri în Ministerul Culturii care pot gestiona asemenea proiecte. Le vom armoniza, le vom pune în legislație și cel târziu la sfârșitul lunii ianuarie sper să avem totul funcțional.

Ministerul Culturii și-a asumat, inclusiv prin PNRR,o serie de reforme. Una dintre aceste reforme se referă la statutul lucrătorului cultural.Despre ce este vorba? Cum vedeți această reformă?

Eu am mai avut ideea, dar știți cum e în politica românească: continuitatea e ultima calitate pe care o putem propune oamenilor. Am început un asemenea proiect chiar cu George Ivașcu pentru a asigura tot ceea ce este necesar din punct de vedere legislativ și cadrul de desfășurare a activității, și protecția socială, și mecanismele de inserție în lumea culturală a celor care lucrează în sectorul independent. Sunt foarte multe lucruri, le vom discuta și le vom pune pe hârtie cu oamenii pricepuți. Doar un exemplu vă dau: în momentul de față există probabil până în 400 de actori care sunt angajați cu carte de muncă și mulți alții, până pe la vreo 4000, sunt independenți și depind de proiecte care nu pot fi anticipate. E o zonă care trebuie protejată și care va găsi în statutul lucrătorului cultural tot ceea ce are nevoie pentru a duce vocația pe care o au înainte.

Dar în ce fază e acum acest proiect de reformă? V-ați consultat și cu reprezentanții sectorului cultural independent pentru elaborarea acestui pachet legislativ?

Din nefericire nu există trecut pentru această chestiune, ci doar viitor. Sigur că ne vom consulta cu absolut toată lumea implicată. Singura politică pe care o am eu la Ministerul Culturii este politica culturii. Nu va exista nici o restricție sau restrângere a accesului la acest proiect. Toată lumea care are un cuvânt de spus va fi prezentă la dezbateri.

O altă reformă administrativă legislativă importantă este Codul Patrimoniului. Acum mulți ani,pe când erațila primul mandat de ministru, ați anunțat că „este aproape gata”. Patru miniștri mai târziu, unde se află Codul Patrimoniului?În ce stadiu e?

Stadiul de aproape gata. Din păcate, acel cod s-a făcut pe fonduri europene nerambursabile, el este gata de aproximativ un an și jumătate. Tot felul de abordări mai mult sau mai puțin birocratice l-au pus pe hold. Vreau să deblochez acest proiect. Am promisiunea că în această săptămână va fi pus în dezbaterea colegilor din Ministerul Culturii. El există într-o formă elaborată de Unitatea de Management a Proiectului  cu amendamente, îmbunătățiri, comentarii din zona legislativă a ministerului și din zona de patrimoniu. Codul va fi pus în dezbatere în minister, după ce vom avea o formă agreată în minister – probabil pe la jumătatea lunii ianuarie – va fi pus în dezbatere publică. Apoi, va merge mai departe spre adoptare. Îmi cer iertare pentru aceste întârzieri, nu mi se datorează mie sau numai mie. Am venit să deblochez lucruri – și ăsta e unul dintre ele.

Când estimați că va fi adoptat Codul Patrimoniului?

În foarte scurt timp, în procedură de urgență. Probabil în maxim o lună după ce va fi încheiată dezbaterea publică.

Ce alte soluții vedeți pentru independenții din cultură, foarte grav afectați, mai ales în această perioadă a pandemiei?

Sunt multe pe care le-am avut în minte data trecută când am fost ministru și le am și acum. Există dorința de a face cât de repede – și este în prioritățile legislative ale actualului Guvern – o lege a voucherelor culturale, care să fie un sprijin financiar intermediat de consumatorii de cultură, adică de public. Sunt bani veniți de la autoritățile locale sau centrale către sectorul independent prin oameni. Care vor putea să achiziționeze prin aceste vouchere opere de artă, cărți, acces la concerte etc.

A doua, și ar fi trebuit să încep cu ea, este înțelegerea reciprocă între Ministerul Culturii și Ministerul Sănătății astfel încât să nu existe măsuri ieșite din logică în ceea ce privește accesul la cultură. Ne bucurăm că prima măsură pe care am reușit să o obținem a fost aceea de creștere a gradului de ocupare a sălilor de spectacole de la 30% la 50%. Și faptul că accesul se poate face și pe bază de testare. Îmi doresc să am un dialog permanent astfel încât să avem o înțelegere referitor la ce trebuie să se întâmple în cultură.

O altă chestiune este alocarea de procente (trebuie văzut cât și în ce formă) din partea autorităților locale pentru achiziția de artă contemporană, pe lângă ceea ce se întâmplă la nivel central, prin Muzeul Național de Artă Contemporană.

În fine, mai există posibilitatea de a da spații de expoziții sau de ateliere din cele rămase nefolosite în proprietatea diverselor instituții. Vrem ca aceste spații să ajungă la uniunile de creatori. Și mi-aș mai dori ca operatorii culturali independenți să aibă acces, pentru a face spectacole, în teatre, opere etc. – adică în instituțiile publice de cultură.

Modelul voucherelor sau al bonurilor culturale există deja a fost aplicat în multe state din Europa de Vest. Cum vedeți finanțarea acestor vouchere?Cine ar trebui să le plătească? Cum vor funcționa?

În viziunea mea – și sper să se poată face acest lucru, o să am discuții și cu Asociația Municipiilor, și cu Asociația Consiliilor Județene – ar trebui găsite soluții la nivel local. După cum știți există foarte multe manifestări de tot soiul gestionate de autoritățile locale, de genul „Zilele comunei...”, „Ziua Recoltei” și așa mai departe. Toate acestea înseamnă bani pe care comunitatea locală îi plătește către diverse forme de organizare de spectacole. Mie mi-ar plăcea ca acei bani să nu mai vină direct de la Primărie către prestatorul de servicii artistice, ci să fie plătiți prin aceste vouchere, prin intermediul publicului. Așa încât să nu existe sentimentul de gratuit. Adică: nu mai mergem la un concert atunci când îl dă primarul, că primarul nu le dă nimic, tot din banii oamenilor se plătește și spectacolul.

Roșia Montană e sit protejat UNESCO.Care este viitorul acestei zone?Ce poate face Ministerul Culturii pentru a pune în valoare acest patrimoniu?

Mesajul meu a fost întotdeauna și către cei care construiesc, și către cei care protejează că trebuie să existe un echilibru între dezvoltare și protecție. Lumea trebuie să înțeleagă, inclusiv la Roșia Montană – și acolo suntem într-o situație dificilă în ceea ce privește arbitrajul internațional – că trebuie să protejăm ce e de protejat și să dezvoltăm când trebuie să dezvoltăm. Există posibilitatea de exploatare acolo, pe care și UNESCO o poate aproba. UNESCO nu poate să oprească dezvoltarea locală, cum prost s-a înțeles. UNESCO protejează, UNESCO promovează valorile care îi sunt în patrimoniu, dar dezvoltarea locală ține de factorul și decizia națională. Eu sper să vedem în perioada următoare niște pași făcuți concreți astfel încât România să nu își piardă situl de mare valoare istorică din zona Roșia Montană, dar să existe și variante puțin invazive de exploatare. Până la urmă, ce este acolo este al României. Și, dincolo de interesele oricui, ce este al României sub pământ trebuie să iasă la suprafață fără să strice ce e deasupra.

Dar, concret, ce poate face Ministerul Culturii pentru a pune în valoare această zonă?

Ministerul Culturii are prin finanțările pe care le primește și prin PNRR dar și prin finanțările proprii prin Programul Național de Restaurare pentru viitorul imediat și pe termen mediu proiecte de restaurare a zonei, de punere în valoare a zonei respective. Ce ține de celelalte domenii legate de exploatare și așa mai departe ține de Economie. Acolo va trebui găsită o soluție astfel încât să nu afecteze situl. Noi ne vom ține de misiunea noastră și vom face tot ce trebuie ca acea zonă să fie pusă în valoare.

În programul de guvernare ați enumerat o serie întreagă de clădiri și monumente care vor fi restaurate. Care ar fi prioritățile?

Ca să vă spun sincer prioritatea mea este rezolvarea într-o formulă mutual agreată a situației Castelului Peleș, care are nevoie de investiții masive. Trebuie găsită formula necesară, și corectă, și legală, și acceptabilă public astfel încât să interveni acolo. Suntem în discuții cu reprezentanții Casei Regale și va trebui să găsim cea mai bună soluție pentru a face ce trebuie. Pentru că este un patrimoniu în proprietate lumească, ca să spun așa, într-o proprietate birocratică la Casa Regală, dar proprietatea cea mai importantă este aceea a poporului asupra acestui castel și trebuie să găsim varianta să finanțăm ce se întâmplă acolo.  Sunt foarte, foarte multe lucruri care trebuie făcute. Dincolo de situația muzeului Peleș avem pe circuit un memorandum de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei de 120 de milioane de euro prin care se va interveni cu prioritate la Muzeul Național de Istorie. Vom reface selecția de oferte pentru proiectul de arhitectură și pe urmă în cinci ani de zile sperăm să avem în final un Muzeu Național de Istorie așa cum trebuie. Se continuă șantierele care au început. Din păcate, patrimoniul în România este într-o situație îngrijorătoare. Nu pot să nu spun și public că Institutul Național al Patrimoniului nu a reușit, din păcate, să cheltuiască banii pe care i-a avut la dispoziție pentru salvarea patrimoniului. La ultimul meu mandat au fost vreo 20 de milioane alocate pentru INP. Anul acesta au cheltuit doar un milion și jumătate. Este inadmisibil și prima reformă se va îndrepta către această zonă.

Aveți vreo explicație pentru această situație?

Explicațiile care îmi sunt aduse la cunoștință țin de birocrație, de dificultatea de a lucra pe fondul personalului insuficient. Dar asta nu ne împiedică să facem ceea ce trebuie organizatoric pentru ca astfel de scuze să nu mai existe.

Ziua Culturii Naționale e pe 15 ianuarie. Ce are în vedere Ministerul Culturii și când se lansează concursul de proiecte?

Concursul de proiecte e lansat. E alocat un buget de 500 de lei. În același timp vom avea un spectacol omagial pe 15 ianuarie, acum discutăm detaliile. Va fi un spectacol susținut de Opera Română la Teatrul Național, pentru a beneficia de mai mult spațiu. Participă actori ai Teatrului Național și actori ai Teatrului Național din Chișinău. Vom face și o proiecție de film făcut de cei de la Teatrul Național din Chișinău la centenarul lor. Vom avea și câteva imagini pe peliculă despre Operă, care și ea a împlinit o sută de ani. O să fie un moment de sărbătoare care sper să ajungă în toate casele românilor. Ministerul Culturii este un administrator care încearcă să pună la dispoziție cât mai multe resurse dar și cadru. Eu îmi doresc ca toată lumea să sărbătorească această zi extrem de importantă.

Interviu realizat de Adela Greceanu și Matei Martin în cadrul emisiunii „Timpul prezent” la Radio România Cultural. (interviul integral aici: https://spoti.fi/3m3GAeo)

14 decembrie 2021