Dimensiunea științifică a artei: Bogdan Drugă – De ce se justifică studiul algelor marine, într-o țară precum România?  ep. 4
11 February 2021
Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe: Statistica pe care am învățat-o eu și pe care o aplic, folosește și încearcă să estimeze incertitudinile – 11 februarie 2021
11 February 2021

A murit academicianul Dan Dascălu

În data de 17 august 2018 academicianul Dan Dascălu a fost invitat la emisiunea Ascultă vocile de azi, realizator – Corina Negrea.

 

Academicianul Dan Dascălu a fost profesor emerit, fondator și director – între 1993 si 2011 – al Institutului Național de Microtehnologie, IMT din Bucureșt

Academicianul Dan Dascălu (născut la 5 aprilie 1942, la Craiova), a urmat Școala Generală Nr. 50 (Bd. Panduri) din București, unde învățătorul său (Foto 1) i-a deschis gustul pentru matematică. A urmat apoi Liceul Nr. 1 Nicolae Bălcescu (care și-a reluat ulterior denumirea de Colegiul Național Sfântul Sava (Foto 2), cu colegi selectați de către diriginte (prof. Caloianu) într-un fel de clasa speciala de matematică (cum am numi-o astăzi). Performanța acestor elevi a fost dovedită repetat la Olimpiadele de Matematică.

După absolvirea liceului (1960) a oscilat între Facultatea de fizică de la Universitate și Facultatea de Electronică de la Politehnică, alegând-o în final pe cea de a doua. A fost repartizat (1965) la Institutul de Fizică Atomică (IFA) de la Măgurele, dar în final repartiția i-a fost modificată pentru Institutul Politehnic București (IPB) de către Prof. Mihai Drăgănescu, la vremea respectivă Decanul Facultății de Electronică și Telecomunicații (schimb de locuri între doi absolvenți). A funcționat fără întrerupere în Facultatea de Electronică, fiind și după pensionare activ în calitate de profesor emerit.

Dan Dascălu a început doctoratul în 1967 și și-a susținut teza în 1970, după un stagiu de cercetare la Universitatea din Birmingham, Anglia. A fost primul doctorat finalizat din școala de dispozitive semiconductoare a profesorului Mihai Drăgănescu, șeful Catedrei de Dispozitive, Circuite și Aparate Electronice, ulterior Președinte al Academiei Române. Prof. Drăgănescu l-a îndrumat pe Dan Dascălu încă din studenție, fiind și conducătorul proiectului de diplomă. Din acea perioadă datează primele rezultate științifice originale publicate mai întâi în țară, apoi în străinătate. Foto 3 reprezintă un grup de cadre didactice din Facultatea de Electronică și Telecomunicații a IPB. De la stânga la dreapta – Prof. Adrian Rusu, care a preluat conducerea Catedrei de specialitate în 1990, Prof. Teodorescu, prodecan al Facultății, Prof. Adelaida Mateescu, Decan al Facultății, Prof. Dan Dascălu, Prof. Andrei Țugulea (ulterior Membru al Academiei Române), Prof. Gh. Brezeanu, în prezent șeful Școlii Doctorale a Facultății, Dr. Constantin Bulucea, la început asistent universitar, apoi Director al ICCE (Institutul de Cercetări pentru Componente Electronice), în prezent Membru de Onoare al Academiei Române. Fotografiile 4, 5 și 6 reprezintă trei monografii publicate în Editura Academiei (1972-1977), ultimele două direct în limba engleză (totalizând circa 1000 pagini) sunt primele cărți de dispozitive semiconductoare publicate în străinătate de autori români.

Principalele rezultate teoretice originale sunt sintetizate în monografia a cărei copertă apare în Foto 5, volum care a primit Premiul Traian Vuia al Academiei Române pentru anul 1974 sub titlul Dispozitive neconvenționale de microunde, deoarece lucrarea premiată mai cuprinde realizarea modelului experimental al diodei IMPATT (prima diodă generatoare de microunde realizată în țară). În Foto 7 apare colectivul premiat, de la stânga la dreapta Dr. ing. Nicolae Marin (cel care a implementat ulterior în fabricație dioda IMPATT, la IPRS-Băneasa), Dr. ing. I. Costea (IPB), Dan Dascălu, Gh. Brezeanu (menționat anterior), Dr. ing. Andrei Mihnea (ICCE).

O altă echipă de colaborare Politehnică – IPRS-Băneasa, de data aceasta pe linia contactului metal-semiconductor utilizat în industrie apare în Foto 8 (Piatra Mare, 1978). De la stânga la dreapta Dr. Ing. Petru Dan, Dan Dascălu, Gh. Brezeanu (menționat anterior), Viorel Banu. Și rezultatele acestei cercetări experimentale s-au valorificat printr-o monografie apărută în Editura Academiei (1984) a cărei copertă apare în Foto 9.

Între timp diodele IMPATT care intraseră în fabricație de serie la IPRS-Băneasa au fost folosite de un colectiv condus de Dan Dascălu pentru realizarea primelor radiorelee digitale de microunde concepute și realizate în țară, așa numitele sisteme Delta. Un echipament de transmisie Delta, cu antena sa parabolică, apare în Foto 10, în timp ce Foto 11 reprezintă o imagine a laboratorului din Politehnică, care ilustrează cât de fericiți sunt Dan Dascălu (stânga) și colegii mai tineri din colectivul de dispozitive și echipamente de microunde, deoarece utilizează pentru prima oară aparatură electronică proprie (toate celelalte dotări erau împrumutate) – este vorba de aparate de uz general obținute ….. prin donație internațională după cutremurul din 1977. De altfel, aspectele anecdotice abundă în cercetarea desfășurată de acest colectiv. Dan Dascălu, care s-a orientat spre cercetarea industrială după ce nu a mai avut aprobare ca să părăsească țara, nu a aflat decât acum câțiva ani că diodele IMPATT erau destinate unor radiolocatoare care trebuiau să detecteze ….. pe cei care ar fi încercat să treacă ilegal frontiera. Până la urmă, aceste echipamente nu au mai ajuns în dotarea grănicerilor români, dar stațiile emisie-recepție ca cea din Foto 10, au jucat – involuntar – un rol în protecția regimului ceaușist. Într-adevăr, în noiembrie 1989, fasciculul de microunde a unei astfel de legături radio bruia recepția de pe satelit a unor posturilor TV străine care erau ascultate clandestin. Funcționarea echipamentelor Delta a trebuit oprită …. la cererea guvernului de atunci!

Peripețiile mai mult sau mai puțin științifice au continuat și după decembrie 1989. Foto 12 îl reprezintă pe Dan Dascălu (în centrul imaginii, în halat alb) în postura de director al noului înființat Institut de Microtehnologie (IMT), o organizație care nu avea nici un fel de patrimoniu, nici măcar un sediu propriu (1993). IMT dar trebuia sa valorifice potențialul uman și material al întreprinderii Microelectronica S.A. pe o nouă direcție de cercetare, cea de microsisteme electro-mecanice (Micro-Electro-Mechanical Systems, MEMS). În aceeași fotografie, în stânga vorbitorului apare Acad. Mihai Drăgănescu, Președintele Academiei Române (cel care a lansat ideea de a crea IMT), în timp ce în dreapta se găsește Dr. ing. Doru Dumitru Palade, Ministrul Cercetării Științifice. Dl. Ministru (de aceasta dată în stânga imaginii) apare și în Foto 13, primind explicații de la Dan Dascălu (cu halat, în dreapta). Ministrul Palade este cel care a introdus tematica de microtehnologii în Planul național de cercetare, dar a sprijinit și transformarea IMT în institut național, prin fuziunea cu ICCE (Institutul de Cercetare pentru Componente Electronice), care a avut loc în noiembrie 1996. Astăzi, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare (IMT București) este supraviețuitorul platformei industriale Băneasa, unde era concentrată producția și cercetarea de dispozitive semiconductoare și circuite integrate din România, în ultimele decenii ale secolului trecut.

Odată cu fuziunea IMT-ICCE menționată mai sus, a fost preluată și Conferința Anuală de Semiconductori (CAS), inițiată de ICCE în 1978 și ajunsă în 2017 la a 40-a ediție (locul obișnuit de desfășurare a devenit Sinaia). Una din primele măsuri luate de Dan Dascălu ca Director general al institutului național și președinte al conferinței a fost intensificarea contactelor cu participanții la proiectele europene. Foto 14, reprezintă o astfel de întâlnire prilejuită de ediția CAS 1998. Foto 15 îl reprezintă pe Dan Dascălu (mijloc) discutând la CAS 1999 cu Dr. fiz. Al. Muller (dreapta), directorul proiectului european MEMSWAVE coordonat cu mare succes de către IMT și cu Dr. George Konstantinidis (Heraklion, Creta) – participant la acest proiect (dar și în multe alte colaborări europene ulterioare).

În aceeași perioadă, acad. Dan Dascălu a coordonat elaborarea unui plan pentru dezvoltarea în România a Societății Informaționale, parte a unei Strategii Naționale finalizate de Academia Română în timpului Guvernului Mugur Isărescu și a primit prin decret prezidențial Ordinul Serviciul Credincios în grad de Ofițer, a se vedea Foto 16.

Realizarea cea mai importantă a acad. Dan Dascălu este însă crearea și dezvoltarea IMT București. În momentul încetării mandatului de Director general (iunie 2011), IMT era cel mai performant institut național de cercetare-dezvoltare din România în programele europene (Raport Inovare, Comisia Europeana, 10 iunie 2011), finalizase cu succes studiul prospectiv privind nanotehnologiile în România (coordonator al proiectului NANOPROSPECT, v. www.imt.ro/NANOPROSPECT) și continua cu succes investițiile în infrastructura experimentală prin câștigarea proiectului CENASIC (v. cover story în Market Watch, Foto 17), într-o încercare de a completa prima facilitate de micro- și nanotehnologii din estul Europei deschisa diverșilor utilizatori (open facility), IMT-MINAFAB (inaugurată în 2009). Coperta raportului științific IMT pentru 2016 (Foto 18) arată imagini ale facilității CENASIC, în funcțiune de la sfârșitul anului 2015.

Acad. Dan Dascălu este președintele Comisiei de Știința și Tehnologia Microsistemelor (înființate în 1998) a Secției de Știința și Tehnologia Informației a Academiei Române (a se vedea www.link2nano.ro/acad/STMS). Această Comisie organizează Seminarul național de nanoștiință și nanoinginerie (în 2017 la a 6-a ediție), editează în Editura Academiei seria de volume în limba engleză Micro- and nanoengineering (accesibilă on-line la www.link2nano.ro/acad/mne, coperta vol. 25 apare în Foto 19), a elaborat și lansează la data de 12 septembrie 2018 volumul Școala românească de micro- și nanoelectronică (coperta apare în Foto 20), supliment al seriei Civilizația Românească, care apare în anul Centenarului în Editura Academiei. În fine, un grup de specialiști (din țară și din străinătate) ai acestei Comisii organizează Forumul Românii în micro- și nanoelectronică (Academia Română, 6 noiembrie 2018).

Acest ultim volum (accesibil într-o primă formă la adresa www.link2nano.ro/acad/SRMN) conține note biografice ale specialiștilor menționați în textul de mai sus, dar și prezentări ale evoluției principalelor organizații din domeniul industriei de semiconductori/micro – și nanoelectronicii. Capitolul 6 prezintă în detaliu evoluția IMT, inclusiv eforturile pentru dezvoltarea în țară a domeniului micro- și nanotehnologiilor.