Ascultă Radio România Cultural Live

Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe - Invitat, Daniel Lăpădat, dr.în microtehnologie, director tehnic al companiei Alfa Rom Consulting SRL

20 Septembrie 2018, 18:08

”Statul există ca să-i ajute, nu ca să le pună bețe în roate. Și asta e realitatea!”, spune Daniel Lăpădat, dr.în microtehnologie, director tehnic al companiei Alfa Rom Consulting SRL, invitatul emisiunii Diaspora. Dincolo de granițe din această seară, referindu-se la percepția societății norvegiene privind rolul statului.

O societate, cea norvegiană, în care Daniel Lăpădat și-a petrecut câțiva ani buni, așa cum veți afla și din povestea personalo-profesională depănată în această seară. Pe toate frecvențele Radio România Cultural dar și pe www.radioromaniacultural.ro, între 21.10 și 22.00

Redactor Corina Negrea

”Daniel Lăpădatu s-a născut în 1967 în Turnu Măgurele, județul Teleorman.

Între 1981 și 1985, a fost elev al prestigiosului Liceu de Matematică-Fizică "Unirea" din Turnu Măgurele. Sub îndrumarea d-nei Leontina Petrescu, Daniel Lăpădatu a fost captivat de importanța fizicii și implicit a matematicilor în toate științele. În 1984, în clasa a XI-a, a făcut parte din lotul lărgit al României pentru Olimpiada Internațională de Fizică din Stockholm, Suedia iar în 1985, în clasa a XII-a, a fost unul dintre cei cinci elevi care au reprezentat România la Olimpiada Internațională de Fizică din Portorož, Iugoslavia (astăzi Slovenia).

Daniel Lăpădatu s-a decis să urmeze o carieră în microtehnologie în locul celei de fizică pură, un argument decisive fiind precaritatea bazei materiale existente la vremea respectivă. Astfel, în perioada 1986 - 1991, după efectuarea stagiului militar, Daniel Lăpădatu a urmat Facultatea de Electronică și Telecomunicații a Institutul Politehnic București (astăzi Universitatea "Politehnica" București), secția de microtehnologie, sub îndrumarea profesorilor Dan Dascălu și Mircea Bodea.

În timpul facultății, Daniel Lăpădatu a continuat să exceleze în fizică și matematică, câștigând premiul întâi și premiul al doilea la concursul național de fizică pentru studenți "Traian Lalescu" din 1987, respectiv 1988. Tot în această perioadă, pasiunea pentru fizică l-a îndreptat spre studiul aprofundat al fizicii cuantice și al stării solide, cu aplicații directe în cercetarea și designul de noi componente microelectronice și tehnologii aferente, în special dispozitive MEMS (Micro-Electro-Mechanical-Systems).

A absolvit Facultatea de Electronică și Telecomunicații în 1991, lucrarea de diplomă fiind intitulată "O introducere în senzori magnetici", redactată sub îndrumarea d-lui prof. Dan Dascălu.

Între 1991 și 1992, Daniel Lăpădatu, beneficiind de sprijinul financiar oferit prin programul TEMPUS al Uniunii Europene, a obținut titlul de M.Sc. la Facultatea de Științe Aplicate (Applied Sciences) al Universității Catolice din Leuven (KU Leuven - Katholieke Universitet Leuven), Belgia. Lucrarea de masterat, intitulată "Photovoltaic and Electrochemical Etch-Stop Mechanism", a prezentat un nou mecanism de stopare automată a procesului de corodare anizotropă a siliciului în soluții alcaline. Acest mecanism, descoperit și studiat de către Eric Peeters și Daniel Lăpădatu, a permis la vremea respectivă automatizarea și simplificarea considerabilă a unui proces tehnologic de bază în fabricarea dispozitivelor MEMS.

Între 1992 și 1996, sub îndrumarea profesorului Robert Puers, Daniel Lăpădatu și-a continuat cercetarea în domeniul microtehnologiei și a dispozitivelor MEMS în cadrul aceleiași Facultăți de Științe Aplicate a Universității Catolice din Leuven. Pe parcursul perioadei de doctorat, Daniel Lăpădatu a contribuit semnificativ la înțelegerea și modelarea proceselor fizico-chimice care duc la corodarea anizotropă a siliciului în soluții alcaline, la modelarea procesului de lipitură anodică (anodic bonding) dintre siliciu și sticlă și la designul de accelerometre implantabile cu scopul monitorizării activității animalelor de fermă. Lucrarea de doctorat, intitulată "Limits in Miniaturisation of Bulk Micromachined Capacitive Accelerometers", a prezentat limitele tehnologice și fizice din anul 1996 ale accelerometrelor capacitive.

În 1996, s-a angajat la firma norvegiană SensoNor ASA, renumită la vremea respectivă prin accelerometrul de tip MEMS folosit la nivel mondial de toți producătorii de perne de aer din industria automobilelor. Între 1996 și 2003, în calitate de expert în tehnologiile MEMS, Daniel Lăpădatu a participat în designul tuturor produselor SensoNor: accelerometrele SA5 (întrerupător uniaxial), SI10 (biaxial, capacitiv), SA30 (biaxial, piezorezistiv), SA50 (biaxial, capacitiv), SAC60 (uniaxial, piezorezistiv) și a senzorului de viteză unghiulară SAR10 (uniaxial, capacitiv).

Între 2003 și 2009, în urma achiziției SensoNor-ului, Daniel Lăpădatu a lucrat pe poziția de Senior Engineer în cadrul companiei germane Infineon Tehnologies AG. Din această poziție, și-a continuat activitatea de designer de dispozitive MEMS pentru aplicații în industria automobilelor, ca de exemplu senzorul de presiune SP30, și cea de cercetător al fenomenelor fizice aferente tehnologiilor MEMS. Dintre fenomenele fizice studiate și modelate amintim: transportul ionic în sticlă, instabilitatea electrostatică a dispozitivelor MEMS, stoparea automată a corodării anizotrope a siliciului în soluții alcaline, adeziunea nedorită a structurilor microfabricate, eliberarea de gaze de către suprafețele și volumele solidelor în prezența vidului, frecarea în mediile fluide cu aplicații în controlul amortizării rezonatoarelor mecanice.

Tot în perioada Infineon-ului, Daniel Lăpădatu a stabilit și apoi a devenit responsabil de punerea în practică și managementul programului MultiMEMS, program prin care Infineon Technologies oferea un serviciu MPW (Multi-Purpose Wafer) partenerilor industriali și academici. În cadrul acestui program, Daniel Lăpădatu a fost însărcinat și cu popularizarea acestui serviciu la nivel european, perioadă în care au fost prezentate cursuri și seminarii, teoretice și practice, în peste 15 universități și instituții de cercetare europene și a reprezentat Infineon Tehnologies în câteva proiecte europene: STIMESI, MicroBuilder, PATENT-DfMM, EUMIREL Service Cluster etc.

Între 2009 și 2014, în urma unui proces de management buy-back, Daniel Lăpădatu a revenit la poziția de Senior Engineer în cadrul companiei norvegiene Sensonor AS. În această perioadă, a fost designerul principal al senzorului de viteză unghiulară SAR500 și al capsulelor ceramice de mare eficiență termică dedicate acestuia și bolometrului SB100. Noua tehnologie, o combinație structurală patentată a sticlei și siliciului, urma să permită fabricarea celui mai performant giroscop MEMS. Din păcate, din motive financiare, ambele proiecte au fost suspendate înainte de concretizarea produselor comerciale.

Între 2012 și 2014, Daniel Lăpădatu a participat activ la dezvoltarea și perfecționarea produselor de tip IMU (Inertial Measurement Units) din familia STIM a Sensonor-ului, contribuind decisiv la conceperea algoritmilor de compensare a efectelor accelerațiilor liniare și a erorilor de aliniere asupra calibrării și funcționării acestor sisteme.

În 2014, în urma deciziei conducerii Sensonor de a nu mai finanța nici un proiect nou de cercetare sau dezvoltare, Daniel Lăpădatu a acceptat poziția de Senior Consultant la firma norvegiană poLight AS. Unde, între 2014 și 2015, a conceput și dezvoltat capsula de plastic și metoda de încapsulare a lentilei TLens®.

După încheierea contractului cu poLight, în 2015, Daniel Lăpădatu a acceptat funcția de director tehnic la compania română Alfa Rom Consulting SRL, fiind însărcinat cu lărgirea portofoliului de activități economice ale acesteia. Din 2015, Daniel Lăpădatu a contribuit la rezolvarea unor probleme tehnice și teoretice concrete din domeniul dispozitivelor MEMS a câtorva firme renumite în domeniul dispozitivelor MEMS și a navigației inerțiale, între care Infineon Technologies AG, Nothrop Grumman Italia SpA și Autorient AS.

Daniel Lăpădatu este autorul și coautorul a numeroase articole științifice în domeniul dispozitivelor MEMS, a micro- și nanotehnologiilor și a sistemelor de poziționare și navigație inerțială. Deasemenea, este autorul și coautorul unor capitole de specialitate în divese cărți științifice, cel mai recent fiind Capitolul 16, "Heterogeneous Systems", în "Nanoelectronics", publicată de Wiley-VCH în 2017.

Deține mai multe patente în domeniul dispozitivelor MEMS și al micro­tehnologiilor.

Din 2013, Daniel Lăpădatu este evaluator și raportor al UEFISC-DI, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării a Guvernului României.”

Legenda poze - de la stinga spre dreapta

1- Poza de grup de la olimpiada internationala de fizica din Portoroz, 1985.

2 - 1985-Portoroz-Dreptunghiul rosu incadreaza echipa Romaniei. De la stinga spre dreapta in fotografie:

Cătălin Mălureanu, Cristian Neacșu, Dan Pîrjol, Daniel Lăpădatu, gazda noastra iugoslava, vorbitoare de limba româna, din Vojvodina, si Ovidiu Cloțea.

3 - 2011: La compania japoneza NTK pentru design-ul si validarea design-ului unei capsule ceramice speciale.

Cu colegii de la firma norvegiana Autorient AS, unul dintre clientii Alfa Rom Consulting. Autorient AS dezvolta sisteme de navigatie inertiala.

Împreună cu soția sa Cristina, specialistă în IT, călătorește foarte mult ”pentru a vedea lumea, cunoaște și înțelege cum trăiesc alți oameni, în alte societăți și alte culturi.”, după cum el însuși mărturisește - vara aceasta a petrecut o lună întreagă in Thailanda, Cambodgia, Malaysia și Brunei.

Ca hobby-uri: ”urcat pe munti (am fost în Himalaya și în Anzi), mersul cu bicicleta, schiatul (alpin, dar și ski fond), fotbal, bowling și, ca orice român care se respectă, table la nivel profesional :)”, mai spune Daniel Lăpădatu.

”Ne place aventura.” Aici cu sotia sa, Cristina (specialista în IT), la ”capătul lumii, la 78 grade nord, în insula Spitzbergen, Svalbard, Norvegia. Marea Groenlandei.”

Ioan Roxin: În câțiva ani, tare mi-e că o să fim mai proști, iar ”mașina” (IA) mai inteligentă
Idei in nocturnă – Diaspora 10 Aprilie 2025, 18:06

Ioan Roxin: În câțiva ani, tare mi-e că o să fim mai proști, iar ”mașina” (IA) mai inteligentă

” Găsesc că astăzi Inteligența Artificială este stimulată și susținută nejustiifcat de mult în comparație cu...

Ioan Roxin: În câțiva ani, tare mi-e că o să fim mai proști, iar ”mașina” (IA) mai inteligentă
Ioana Cozmuța: „Fizica are un aspect filozofic, pentru că întotdeauna te întrebi de unde venim, cum s-a format Universul, dacă există viață ca pe Pământ în alte locuri din acest Univers, cum ajungi să o detectezi sau nu”
Idei in nocturnă – Diaspora 03 Aprilie 2025, 17:12

Ioana Cozmuța: „Fizica are un aspect filozofic, pentru că întotdeauna te întrebi de unde venim, cum s-a format Universul, dacă există viață ca pe Pământ în alte locuri din acest Univers, cum ajungi să o detectezi sau nu”

Pasiunea pentru filosofie a pornit încă de când eram acasă.  Tatăl meu a fost jurnalist, dar îi plăcea...

Ioana Cozmuța: „Fizica are un aspect filozofic, pentru că întotdeauna te întrebi de unde venim, cum s-a format Universul, dacă există viață ca pe Pământ în alte locuri din acest Univers, cum ajungi să o detectezi sau nu”
Cristian Calude: „Matematica este despre gândire și nu șabloane”
Idei in nocturnă – Diaspora 27 Martie 2025, 15:00

Cristian Calude: „Matematica este despre gândire și nu șabloane”

Cristian Calude  este doctor în informatică, profesor (din 1992) la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă...

Cristian Calude: „Matematica este despre gândire și nu șabloane”
Cristian Calude: „Cred că partea cea mai importantă a ”Proiectului Marcusian” al lui Solomon Marcus a fost să descopere matematica în lumea nematematică”
Idei in nocturnă – Diaspora 20 Martie 2025, 15:40

Cristian Calude: „Cred că partea cea mai importantă a ”Proiectului Marcusian” al lui Solomon Marcus a fost să descopere matematica în lumea nematematică”

Cristian Calude  este doctor în informatică, profesor la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă (...

Cristian Calude: „Cred că partea cea mai importantă a ”Proiectului Marcusian” al lui Solomon Marcus a fost să descopere matematica în lumea nematematică”
Eficiență guvernamentală sau risc crescut? Costul economiei: Impactul reducerii cheltuielilor asupra siguranței și științei
Idei in nocturnă – Diaspora 13 Martie 2025, 17:55

Eficiență guvernamentală sau risc crescut? Costul economiei: Impactul reducerii cheltuielilor asupra siguranței și științei

Cristian Apetrei : Știința are un scop precis în societate!  A spune că știința și-a pierdut complet direcția este...

Eficiență guvernamentală sau risc crescut? Costul economiei: Impactul reducerii cheltuielilor asupra siguranței și științei
Descoperirea care rescrie fizica? O particulă cu energie record ridică noi întrebări despre Univers
Idei in nocturnă – Diaspora 06 Martie 2025, 16:12

Descoperirea care rescrie fizica? O particulă cu energie record ridică noi întrebări despre Univers

A fost detectat neutrino cu cea mai mare energie înregistrată vreodată!, scria, recent, revista  Nature ...

Descoperirea care rescrie fizica? O particulă cu energie record ridică noi întrebări despre Univers
Ionuț Farcaș: „Tot ce ține de știința modernă, de la Galileo încoace, s-a dezvoltat pe fundamente matematice”
Idei in nocturnă – Diaspora 27 Februarie 2025, 17:44

Ionuț Farcaș: „Tot ce ține de știința modernă, de la Galileo încoace, s-a dezvoltat pe fundamente matematice”

Ionuț Farcaș , doctor în științe naturale, este profesor asistent în Departamentul de Matematică și Divizia de...

Ionuț Farcaș: „Tot ce ține de știința modernă, de la Galileo încoace, s-a dezvoltat pe fundamente matematice”
De ce nu mai putem trăi fără genetică?
Idei in nocturnă – Diaspora 20 Februarie 2025, 15:55

De ce nu mai putem trăi fără genetică?

De la înțelegerea rolului genelor în declanșarea (sau nu) a bolii Alzheimer, dezvoltarea de noi tratamente pentru...

De ce nu mai putem trăi fără genetică?
Ascultă live

Ascultă live

09:00 - 11:00
Orașul vorbește
Ascultă live Radio România Cultural
10:10 - 12:00
PRIETENII DE LA RADIO
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
10:15 - 11:00
PANORAMIC PUNCT RO (RRI)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
10:00 - 11:00
VREM SĂ ȘTII
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
10:00 - 11:00
De 10x ROMÂNIA
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru