Monica Ioniță-Scholz: „Ar trebui un pic să ne uităm în oglindă și să începem cu noi. Schimbarea începe de la fiecare individ în parte”

Monica Ioniță-Scholz este doctor în fizică, cercetător științific gradul 1 la Institutul Alfred Wegener, Centrul de cercetări polare și marine Helmholtz (https://www.awi.de/en/) din Bremerhaven, Germania. Cercetările sale urmăresc problematici precum predicția gheții marine din Arctica și Antarctica, reconstituirea climei pe baza datelor proxy, hidroclimatologie. În ultimii ani s-a concentrat din ce in ce mai mult pe analiza frecvenței și magnitudinii evenimentelor extreme (cum ar fi secete, valuri de căldură, inundații).

Din 2023, Monica Ionița-Scholz este și directorul proiectului intitulat „Evenimente extreme compuse dintr-o perspectivă pe termen lung și impactul acestora în dinamica silvică” (https://www.silvic.usv.ro/), proiect finațat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și derulat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (https://usv.ro/), prin Facultatea de Silvicultură (https://www.silvic.usv.ro/) - Laboratorul de Biometrie Forestieră (https://www.facebook.com/fsbiometrie/).

„Laboratorul era deja aici și era destul de bine echipat, dar acum avem cred că unul dintre cele mai bune laboratoare din Europa pe partea de dendroclimatologie și anatomia lemnului.

Ideea este că acum putem face aici analize care înainte nu se puteau face. Trebuia să ne rugăm de diverse instituții din Europa. Eu zic că este cel mai tare laborator din Estul Europei. Sperăm să mai obținem finanțare și în viitor să cumpărăm și un spectrometru de masă ca să facem și analiză de izotopi, care sunt un indicator mult mai bun pentru fenomenul de secetă.

Vrem să avem o serie de aproximativ 800 de ani, care ne va da indicații despre fenomenul de secetă pe partea de Est a României pe bază de izotopi stabili în lățimea inelelor de copac, care este un indicator extraordinar pentru fenomenul de secetă, pentru că este mult mai sensibil la factorii climatici.

Unul dintre lucrurile cele mai faine din proiect este că, pe lângă faptul că facem foarte multă știință, sperăm să ajutăm un pic pe viitor și la legislație, dacă reușim să identificăm, de exemplu, care specie de copaci sunt mai sensibili la fenomenul schimbărilor climatice. Urmărim să studiem impactul schimbărilor primatice asupra sănătății pădurilor din România și eventual să creăm niște scenarii despre cum va fi peste 50-100 de ani. Și mai ales să vedem care specie de copac este mai rezilientă la secetă, valuri de căldură”, spune Monica Ioniță-Scholz, invitata ediției din această a emisiunii Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe.

„Visul meu (...) a fost să facem un Atlas de secetă în România, dar nu doar pe perioada observațională (...). Și visul a fost să ne ducem în toată țara, cel puțin în zone unde avem păduri, să luăm mostre și să creăm serii de timp pentru inele de copaci. Și pe bază acestora să reconstituim seceta și efectiv să facem un atlas de secetă.

De aici a pornit. Am tot discutat, ani de zile, cum vom pune în România pe hartă, pentru că acum câțiva ani s-a făcut un atlas al secetei pe Europa, dar pe România erau doar două locații (...), cred că Munții Călimani și Munții Rodnei (...). Erau singurele disponibile și publicate, de niște colegi de la ICAS, acum cred că mai mult de 10 ani. Au fost integrate în atlasul ăsta.

Momentan, de exemplu, datele observaționale în cel mai bun caz acoperă, să zic, 150 de ani, unde, într-adevăr, sunt serii lungi. Cazuri normale încep cam de la 1960 până în prezent. În momentul în care vrei să studiezi secete și, mai ales, perioade secetoase pe termen lung (le numim mega-secete, durează undeva între 15-20 de ani), aceste date sunt limitate.

Datele paleo ne ajută să ne uităm în trecut dacă am avut astfel de perioade foarte lungi de secetă. Și ceea ce am descoperit e că au fost, de exemplu, perioade în trecut cel puțin în Centrul Europei, în care am avut și 40-50 de ani de secetă consecutivă.

Aici intervine problema cu schimbările climatice și încălzirea globală, pentru că secetele din trecut în general au fost declanșate de deficit de precipitații, dar temperaturile erau în medie mult mai scăzute decât acum și oamenii se puteau adapta mai ușor.

Acum, dacă ne uităm, de exemplu, la nivelul Europei și, mai ales, la nivelul României, (...) nu mai avem zăpadă iarna, avem mai multe precipitații lichide dar nu avem un deficit, să zic pe termen lung, de precipitații. În schimb, avem temperaturi din ce în ce mai ridicate deja din timpul iernii, care ajută la procesul de evaporație. Se pierde apă din sol. Și, mai ales că iarna nu mai avem așa multă zăpadă, chiar dacă avem precipitații lichide, nu mai ai stratul ăla de zăpadă care să mențină, la începutul primăverii, umezeala în sol. Așa se evaporă foarte rapid din martie-aprilie și (...) când ai anomalii de temperatură de 5-6 grade peste medie într-o vară, procesul de evaporație este exacerbat.

(...) În România, cred că de pe la început anilor 2000 și ceva, am avut în fiecare an temperaturi peste medie. Deci nu a mai fost un an în care să zicem că a fost temperaturi sub medie. Anul trecut a fost, cred că, cel mai grav, anul 2024. În februarie 2024, la București au fost 6 grade peste medie și erau temperaturi de 20 grade (în luna februarie!), ceea ce nu este normal. Deci nu este ca și cum avem un an rece, un an cald, un an rece, un an cald. Avem numai ani calzi, și magnitudinea sau amplitudinea acestor anomalii crește de la an la an.

Înainte aveam precipitații care durau, să zic, 3-4 zile, ploua mocănesc, cum se zice din popor. Avea timp apa să se infiltreze.

Acum plouă foarte repede, într-un interval de timp foarte scurt și apa nu are timp să intre în pământ. De asta spun că regimul precipitațiilor, din punct de vedere al mediei, nu s-a schimbat foarte mult, pentru că încă plouă, numai că plouă foarte repede într-un interval de timp scurt și temperaturile cresc din ce în ce mai mult. Solul nu are timp să se refacă (...)”.

„De câțiva ani încoace facem studii de atribuire, în care folosim modele climatice și putem să testăm condițiile de la, să zic, anul 1900, comparativ cu condițiile din prezent, rulăm modele climatice (...), sunt din ce în ce mai multe centre care fac astfel de studii, iar în ceea ce privește temperatura, de exemplu, tot ce s-a întâmplat în ultimii 3-4 ani, am putut să demonstrăm științific că sunt atribuite schimbărilor climatice. De exemplu, am făcut un studiu pentru anul trecut la București, Călărași, câteva stații în care avem observații pe perioade foarte lungi de timp și am arătat că temperaturile care s-au înregistrat vara trecută au fost 100% determinate de fenomenul schimbărilor climatice”.

Cât privește seceta, mai spune Monica Ioniță-Scholz, „fenomenul de secetă, pentru mine, este un pic mai grav decât valurile de căldură, pentru că ne afectează buzunarul și (...) viața de zi cu zi, pentru că distruge agricultura. (...) Acum, de exemplu, zona Dobrogei, clar se aridizează. Pentru mine nu mai este absolut niciun dubiu! Tot încercăm să arătăm chestia asta cu diferite studii dar și cu hărți făcute în timp real, să încercăm să le explicăm în mod mai simplistic. Acum începe și toată zona de sud, deci nu ne mai oprim la Dobrogea, se extinde, pentru că temperaturile cele mai ridicate sunt în zona Targu- Jiu, Drobeta, Turnu Severin, deci și acolo fenomenul de secetă e amploare, fenomenul de aridizare ia amploare. Se mută un pic și pe zona de est. Zona intracarpatică încă este un pic protejată, pentru că în momentul în care vin aceste valuri de căldură, care de obicei sunt asociate cu secete năpraznice, valul de căldură care vine fie din Nordul Africii, fie dinspre Estul Europei, când ajunge în zona Carpaților ori nu poate să treacă, efectiv, Carpații, ori chiar dacă trece, se mai răcește. Deci zona intracarpatică e un pic mai protejată. Dar fenomenul de secetă este din ce în ce mai critic pentru România și mai ales pentru zona de Sud-Est.”

Pe larg despre toate acestea - și nu doar! - în ediția din această seară a emisiunii Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe. De la 21.10, la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, realizatoare Corina Negrea.