„Explorări ale peșterilor și tuburilor de lavă” sau despre fascinația geologiei
03 Iulie 2025, 15:39
„Explorări ale peșterilor și tuburilor de lavă” a fost tema conferinței găzduită joi, 19 iunie a.c. de Aula Academiei Române (https://acad.ro/evenimente/
Evenimentul a făcut parte din seria de conferințe cu public „Ora de știință”, inițiată de academicianul Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române.
„Tuburile de lavă au devenit extrem de interesante în ultimii 10 ani, pentru că odată cu revoluția satelitară, să-i spunem așa, în special cei de la NASA și cei de la European Space Agency sunt capabili acum să vadă ce se întâmplă pe Lună, pe Marte și pe alte corpuri cerești din galaxia noastră, și au observat că la suprafață terenul arată exact la fel ca și în zonele noastre vulcanice, în sensul că se vede ca o linie continuă și din loc în loc câte un punct negru. Când te uiți la tuburile de lavă de pe pământ, tot așa, ai o linie continuă - care este vechea curgere de lavă - și punctele negre care se văd pe Marte, de exemplu, sau pe Jupiter, sunt pasaje ale tubului de lavă care s-au prăbușit, și acolo se poate intra. (...)Intrarea în tubul de lavă, în general, este o prăbușire a tavanului și atunci noi intrăm și putem să explorăm și să vedem cât mai mult. Această asemănare între curgerile de lavă, tuburile de lavă care există pe pământ și cele de pe celelalte corpuri cerești au creat posibilitatea studierii celor de pe pământ ca să înțelegem cam cum ar arăta cele de pe alte corpuri cerești.
De ce?
Pentru că în tuburile de lavă noi am găsit gheață.
Pentru că intrarea fiind verticală, în timpul iernii aerul rece intră înăuntru, iar vara nu mai iese și atunci el formează un fel de frigider înăuntru, care atunci când apa picură în interior, îngheață și se formează depozite de gheață. Avem depozite de gheață care sunt de 3-4-5 metri grosime.Ori, vă dați seama că pe orice altă planetă pe care oamenii ar vrea să meargă sau să facă explorări, sunt curioși dacă există viață. Apa este un element esențial și atunci ăsta este unul dintre lucrurile importante pe care cercetătorii ar vrea să îl știe la capitolul tuburi de lavă.”
Chiar dacă existența apei nu înseamnă, automat, și existența unor forme de viață.
„Nu neapărat, nu neapărat. Însă microbiologii consideră că șansele sunt mult mai mari în momentul în care ai și apă”, spune Bogdan Onac.
„Un al doilea aspect este faptul că pe planete, altele decât Pământul, variațiile de temperatură de la zi la noapte sunt foarte mari. În timpul zilei este foarte, foarte cald, noaptea este foarte, foarte rece, radiațiile sunt foarte puternice și atunci tuburile de lavă ar putea reprezenta niște adăposturi. Dacă se va ajunge vreodată, probabil primele baze se vor stabili în interiorul unor astfel de tuburi de lavă, pentru că sunt ferite de radiații, sunt ferite de aceste fluctuații imense de temperatură.
Cu colegii din Spania și din Italia lucrăm la un proiect în zonele cu tuburi de lavă din Lanzarote, Azore, și Islanda.Și microbiologii din echipă studiază ce se întâmplă în peșterile din Lanzarote, care este o insulă în zona Gran Canaria și care ține de Spania.
Erupțiile au avut loc acum 15.000 de ani, ultimele probabil acum 4-5.000 de ani; pe pereți există colonii de microorganisme. Ei au colectat, s-au uitat să vadă despre ce este vorba. Să zicem că a fost timp suficient de când a erupt și până astăzi, 15.000 sau 20.000 de ani, ca să se formeze aceste colonii, dar interesant a fost că în Islanda am intrat în niște tuburi de lavă care s-au format cu un an în urmă de la ultimele erupții. Și am intrat înăuntru, în unele locuri temperatura depășea 60, 100, 200 de grade Celsius, și nu numai că era plin de minerale, dar erau deja colonii de microorganisme.Deci la mai puțin de un an deja coloniile existau! Asta înseamnă că știm foarte bine că bacteriile, microorganismele trăiesc la temperaturi foarte mari. Unele specii pot să reziste la temperaturi foarte scăzute și nu sunt deranjate.Dar ce a interesat pe microbiologi era să caracterizeze și să vadă ce se întâmplă și dacă golurile acestea subterane, inclusiv tuburile de lavă, sunt colonizate și cât de repede pot să fie colonizate. Și atunci ăsta este un alt aspect pe lângă gheață: faptul că în tuburile de lavă ar putea să existe fel de fel de colonii de microorganisme.Unele pot să fie, cum le spun americanii, friendly, să fie bune, să nu avem niciun fel de probleme cu ele, dar altele ar putea să fie purtătoare de ceva patogeni.Și atunci, astea sunt lucruri care trebuie să le cunoaștem”, mai spune Bogdan Onac.
Pe larg despre toate acestea și nu numai - la Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe, la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, de la 21.10 la 22.00, realizatoare Corina Negrea.
„Bogdan Onac este profesor la Universitatea South Florida (SUA) și profesor asociat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A obținut licența și doctoratul în geologie la universitatea clujeană, urmate de o bursă postdoctorală Fulbright la Pennsylvania State University (SUA) și de un stagiu de cercetare postdoctorală la Universitatea din Lund (Suedia). Studiile sale se concentrează pe analiza depozitelor de gheață, guano și speleoteme din peșteri și tuburi de lavă, utilizate ca arhive pentru reconstrucția climatului și a schimbărilor paleoambientale. Cercetările realizate se bazează pe observații de teren detaliate, datarea precisă prin metoda uraniu-thoriu și analize mineralogice și de izotopi stabili, cu scopul de a contribui la înțelegerea mecanismelor schimbărilor climatice bruște, topirii rapide a calotelor glaciare și variațiilor nivelului mării.
Dr. Onac a publicat peste 150 de articole științifice în reviste de prestigiu ca „Science”, „Nature” și „Nature Geoscience”; este autor și coautor pentru 12 volume. În calitate de redactor-șef al revistei „International Journal of Speleology” și membru în mai multe comitete editoriale, a influențat semnificativ direcția cercetărilor carstice și speologice la nivel global.” (https://acad.ro/institutia/
