Mădălina Diaconu: «Există valori vitale care se „amestecă” cu cele estetice când apreciem vremea»

„What a beautiful day! — or what happens when aesthetics meets meteorology?” - nu este, cel mai probabil, o întrebare pe care să ne-o punem mulți dintre noi, și nici asocierea pe care să o facem imediat atunci când ne gândim la meteorologie.

Și-a pus întrebarea și a căutat să ”descifreze” această abordare a meteorologiei din perspectivă estetică Prof.dr. Mădălina Diaconu, lector la facultățile de Filosofie și de Romanistică ale Universității din Viena, vicepreședintă a Societății vieneze de Filosofie interculturală, invitată a primului eveniment din seria «Cheers to Science», o serie de evenimente care își propun să aducă ”știința europeană mai aproape de publicul larg”, o serie inițiată de ”ambasade și institute culturale europene din București, într-un efort comun de promovare a dialogului dintre știință și societate. Pentru fiecare episod, o instituție parteneră va propune un subiect științific diferit, abordat într-un limbaj accesibil și într-un format neconvențional” (https://www.facebook.com/events/648721817965298) .

„What a beautiful day! — or what happens when aesthetics meets meteorology?” a fost organizat de Forumul Cultural Austriac, în parteneriat cu Institutul Francez din România, Ambasada Greciei și Delegația Valonia-Bruxelles în data de 7 mai a.c. la Pâine Goală București.

„Tema prezentată s-a legat de relația dintre estetică și meteorologie, o temă rar abordată de obicei, pentru că există această presupunere cum că avem domenii absolut distincte, unde nu există interferențe”, spune Mădălina Diaconu, invitată, în această seară, la Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe, de la 21.10 la 22.00, la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro.

„Și ceea ce am vrut eu să argumentez, sau am încercat, este că în pofida distincțiilor de iure, deci împotriva distincțiilor de principiu între estetică, disciplină filozofică ce se ocupă de frumos și artă, și meteorologie, drept știință a naturii care se ocupă de atmosferă, există suprapuneri, interferențe, interese reciproce care ar merita să fie analizate, poate, din ambele direcții. (...)

Toți avem de-a face cu vremea. Au existat diferite motive pentru care vremea a fost ignorată până acum de estetică, deci de estetică filozofică. A fost considerat un domeniu trivial: ”nu merită să se discute despre el, este subiect de small talk”, sau că aprecierea vremii este prea subiectivă (...) Dar există și valori vitale care se amestecă cu cele estetice când apreciem vremea”.

În abordarea științifică a relației estetică-meteorologie, încercările sunt încă timide.

„Există Estetica științei, care are contribuții încă de prin anii 80, dar nu are o școală anume, nu e cum avem în Estetica mediului sau în Estetica vieții cotidiene, între timp să avem dezbateri, dispute, congrese, etc.

În Estetica științei de până acum, exemplele predilecte au fost luate din matematică, fizică, astronomie, eventual biologie, dar nu din meteorologie. Deci era un fel de lacună pe care nu spun m-am străduit să o umplu, dar am încercat să atrag atenția spre faptul că și acest domeniu ar fi interesant.

Mai ales că vremea și acum trebuie observată de meteorologi, nu doar cu ajutorul instrumentelor, meteorologii nu pot renunța la rolul observației umane, de pildă, în aprecierea gradului de nebulozitate, etc.(...) Există diferite concepții, nu există dezbateri legate de astea, concepții mai mult sau mai puțin sistematice, în spațiul de limbă germană și în spațiul de limbă engleză, în care se atrage atenția asupra imaginației, asupra rolului percepției, observației, experimentelor, limbajului folosit, ce concepte se folosesc, în ce măsură aceste concepte au un corelat intuitiv, în ce măsură se folosesc metafore și mai ales, interesant și pentru meteorologie, rolul imaginilor, modul de prezentare, inclusiv în ce privește stilul unei prezentări, dar și stilul sau caracterul imaginilor care sunt folosite, când se folosesc imagini alb-negru, când se folosesc imagini color, după ce criterii se stabilește cromatica atunci când sunt traduse, ca să spun așa, în registru vizual, datele meteorologice. De ce temperatura ridicată este roșie și temperatura foarte scăzută este albastră? Ce ne explică acest lucru? Avem, evident, această corelație cu intuiția roșul este cald, albastru este rece, care într-adevăr se confirmă, dar acestea sunt asocieri intermodale care sunt de ordine estetic, nu sunt științifice. (...)

Când vorbim despre imagini în meteorologie, trebuie să distingem între experiența nemijlocită a condițiilor atmosferice și experiența mediată de diferitele medii, în special fotografie, evident. Dar nu e vorba numai de fotografie, se folosește și manga, manga japoneze, deci avem tot felul. Evident, pictură, filme, filme documentare, o mulțime de medieri.

Această ”dimensiune mediată”, ca să spun așa, a experienței vremii este o temă recentă în estetica mediului. În câteva luni urmează să apară o revistă italiană legată de landscape and media.

Importanța acestor filtre mediatice a fost subestimată până acum. Dar este folosită. Deci, n-a fost teoretizată de esteticieni, dar asociațiile internaționale de meteorologie, World Meteorological Association, Asociația Europeană și altele, organizează concursuri de fotografie.

Și, între timp, fotografia care tematizează, cum s-ar spune, vremea, un gen aparte. Nu știu dacă știați, există o Cloud Appreciation Society, este online, am descoperit-o o dată din întâmplare, sunt pasionați de nori.”

Pe larg, la Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe, de la 21.10 la 22.00, la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, realizatoare Corina Negrea.

„Mădălina Diaconu a publicat 11 monografii în română, germană și engleză dedicate lui Kierkegaard, Heidegger, dar și fenomenologiei percepției, esteticii simțului tactil, a gustului și mirosului. Cea mai recentă carte a sa este Aesthetics of Weather (Bloomsbury 2024).” (https://www.facebook.com/events/648721817965298)

Mădălina Diaconu are „studii de filozofie la București și Viena. Doctorate la Universitatea din București (1996) și Universitatea din Viena (1998). În 2005, docentura în filozofie la Universitatea din Viena pe tema unei estetici fenomenologice a tactilității, a olfacției și a gustului.

Cadru didactic la Facultatea de Filozofie, Universitatea din București (1993-2003). Cercetător științific la Academia de Arte Plastice, Viena (2003-2005). Lector la Universitatea de Arte Aplicate, Viena (2003-2005). Cercetător științific la Academia Austriacă de Științe (2005-2006). Stagii de cercetare la Viena, Berlin, Potsdam, Freiburg-im-Breisgau, Paris și Grasse. Profesor invitat la Universitatea din Praga, Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca. Din 2006, docent la Facultatea de Filozofie de la Universitatea din Viena.

Din 2007, conducătoare a proiectului de cercetare "Design haptic si olfactiv - resurse pentru industriile creative din Viena", la care participă filozofi, chimiști, botaniști, designeri și pedagogi ai artei de la mai multe universități din Viena. Directoare a Institutului pentru antropologia simțurilor și cultura cotidiană ISAAK (Viena). Membră de redacție a revistei Studia Phaenomenologica a Societății Române de Fenomenologie” (https://humanitas.ro/autori/madalina-diaconu).

Publicații: Pe marginea abisului. Soren Kierkegaard și nihilismul secolului al XIX-lea (Editura Științifică, 1996); Blickumkehr. Mit Martin Heidegger zu einer relationalem Asthetik (Peter Lang, Frankfurt a.M., 2000); Ontologia operei de artă în lumina principiului identității (Editura Crater, 2001), Person, Community and Identity (coeditor, împreuna cu Ion Copoeru și Delia Popa; Cluj-Napoca, 2003); Arta și adevăr / Kunst und Wahrheit. Festschrift fur Walter Biemel zum 85. Geburtstag (editor; Humanitas, 2003), Tasten, Reichen, Schmecken. Eine Asthetik der anasthesierten Sinne (Konigshaussen & Neumann, Wurzburg, 2005); Bukarest -- Wien. Eine kulturhistorische Touristik an Europas Randern (coautor: Lukas Marcel Vosicky, LIT, Berlin/Viena, 2007). Traduceri: Soren Kierkegaard, Boala de moarte (Ed. Humanitas, 1999, 2006). Studiile au apărut în volume colective și reviste de specialitate din Austria, Belarus, Franta, Germania, Italia, India, Polonia, Romania, S.U.A, Olanda, Spania.” (https://humanitas.ro/autori/madalina-diaconu)