Viorica Marian: Rețelele sociale reprezintă un experiment de masă care are loc acum, cu toate creierele noastre, pentru prima dată în istoria omenirii

Viorica Marian este psiholingvistă, cercetătoare în domeniul științelor cognitive și psihologă, cu cercetări privind limbajul, bilingvismul și multilingvismul.

Este profesor de științe și tulburări ale comunicării la Catedra Ralph și Jean Sundin și profesor de psihologie la Universitatea Northwestern unde, din anul 2000, conduce Laboratorul de cercetare în domeniul bilingvismului și psiholingvisticii. Este laureată a Premiului John P. McGovern în ştiințe comportamentale al Asociației Americane pentru Progresul Științei şi a obținut Premiul Clarence Simon pentru predare și mentorat de excepție. A ocupat funcția de președintă a Departamentului de științe și tulburări ale comunicării de la Universitatea Northwestern (2011–2014) și de președintă a Secției de studiu pentru limbaj și comunicare a Institutelor Naționale de Sănătate (2020–2022). (https://humanitas.ro/autori/viorica-marian).

Viorica Marian este autoarea cărții Puterea limbajului. Cum ne transformă mintea codurile pe care le folosim pentru a gândi, a vorbi și a trăi (https://humanitas.ro/humanitas/carte/puterea-limbajului) și a fost invitată la cea de-a opta ediție a festivalului de conferințe „Despre lumea în care trăim“ (https://humanitas.ro/humanitas/evenimente/conferintele-despre-lumea-in-care-traim-2025), unde sâmbătă, 10 mai a.c. a susținut conferința cu tema Puterea limbajului. Cum ne transformă mintea multilingvismul.

”Cu învățarea fiecărei limbi, creierul nostru se schimbă, pentru că o limbă este un sistem simbolic care influențează sistemul nostru cognitiv. Când spun ”sistem simbolic”, mă refer la faptul că folosim simboluri, de exemplu, cuvinte pentru a transmite gânduri, informația de la o identitate la alta.”Sistem simbolic” nu sunt numai limbile naturale, ci și limbile artificiale, folosite de inteligență artificială, precum și matematica, precum și muzica. Orice sistem care folosește un simbol pentru a înscrie și transmite informație peste timp și distanță”.

Cartea sa, Puterea limbajului. Cum ne transformă mintea codurile pe care le folosim pentru a gândi, a vorbi și a trăi are două părți.

Prima parte a cărții se concentrează la cum ”cunoașterea mai multor limbi influențează o persoană, influențează ce persoana simte, ce persoana gândește, emoțiile, relațiile, creierul, modul de a gândi. Partea a doua se ocupă de cum societatea e influențată de limbile pe care le vorbește, pentru că în ambele cazuri sunt efecte destul de puternice”, spune Viorica Marian în interviul acordat emisiunii Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe.

Iar în societatea actuală în care avem nu doar limbaje, mă rog, matematice, care din ce în ce sunt mai actuale, mai implicate în viața noastră, calculatoare, dar avem și aceste rețele sociale care au în sine un limbaj al lor. Cum afectează limba și ce afectează din limbă?

”Rețelele sociale sunt experimentul uman de masă care are loc acum cu toate creierele noastre pentru prima dată în istoria omenirii. Noi încă nu știm exact, dar fără vorbă că ne schimbă funcția, pentru că de fiecare dată când primim un tip de dopamină, și creierul desigur dorește cât mai multe hituri de dopamină, ne deprindem să dorim această stimulare rapidă și deasă și rămâne să vedem, până la urmă, la ce va aduce aceasta. Și nu e exclus că eventual va trebui să fie un anumit control, cel puțin pentru creierele în dezvoltare ale copiilor, cât timp și ce anume, cum să interacționeze cu tehnologia.”

Unul dintre capitolele cărții se referă la tehnologia viitorului. Și, sigur, când spunem ”tehnologia viitorului”, implicit, ne gândim la inteligența artificială. Ce se va întâmpla cu mintea noastră?

”E o întrebare care frământă pe mulți acum. Deci, inteligența umană, inteligența artificială, limbile naturale, limbajele artificiale, care sunt similaritățile, care sunt diferențele? Și ca atare nu mai putem specula acum, pentru că nu știm. Chiar și cei care lucrează numai în domeniul ăsta.

Eu, de fapt, mă ocup de științele cognitive. În științele cognitive am mers în direcția limbajului și multilingvismului. Dar originea inteligenței artificiale este în științele cognitive. (...) Expertiza mea este în limbi și prezicerea mea este că majoritatea limbilor lumii vor dispărea, și vor dispărea la o viteză mai mare decât dispar acum. La momentul prezent, dispar câteva limbi pe an. Mai mult de șapte mii de limbi se vorbesc acum în lume și dispariția lor va crește cu avansarea modelelor lineare largi.”

De ce?

Pentru că ”inteligența artificială primește training pe baze online, pe seturi de date mari care le permit să prezică, de exemplu, următorul cuvânt, pe baza unui set enorm de date pe care ele au fost pregătite, antrenate. Și seturile de date pe internet diferă, unele limbi au seturi mult mai mari, de exemplu limba engleză, limba germană, limba chineză, limba spaniolă, japoneză, au seturi de date mult mai mari online, pe internet, decât limba havaiană sau limbile vorbite mai puțin, unde seturile de date sunt mai mici. Și atunci, modelele lineare largi care sunt antrenate pe aceste seturi, cu cât de mai mare setul, cu atât sunt mai avansate, mai bune, mai efective, și cu cât mai mic setul, cu atât sunt mai slabe. (...) Oamenii vor vrea să folosească cele mai bune modele, care sunt cele mai puternice. Și cu dispariția unei limbi, dispare un mod de a gândi, un mod de a vedea lumea, un mod de a exista ca viață pe planeta asta. (...)

”Cred că, până la sfârșit, ajungem tot la întrebarea ce credem noi despre omenire și despre oameni. Credem în ceea ce e mai bun în oameni? Alb, negru, bine, rău? Suntem buni? Nu suntem buni?

Chiar toată știința și toată tehnologia și toate avansurile nu pot exista fără studii de filozofie și de etică, și ambele sunt necesare. Nu putem avansa științific fără considerente etice.”

Interviul integral, poate fi ascultat la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, de la 21.10, la Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe, realizatoare Corina Negrea.