Nelu Mihai: Acordul SUA–Ucraina privind resursele minerale este un acord cu „aspect mai mult politic decât comercial”
08 Mai 2025, 17:45
La 30 aprilie a.c., Statele Unite ale Americii și Ucraina au semnat un acord bilateral de referință privind resursele minerale.
„Ucraina a reușit să obțină câteva condiții mai favorabile din partea Statelor Unite înainte de a semna miercuri (30 aprilie a.c., n. r.) mult așteptatul acord privind resursele minerale”, scrie CNN.com în data de 1 mai a.c. (https://edition.cnn.com/2025/
„După părerea mea, acest contract între Statele Unite și Ucraina are un aspect politic mai mult decât aspectul comercial, așa cum este foarte dezbătut în mass media”, spune Nelu Mihai, Dr. în știința calculatoarelor, fondatorul proiectului „Cloud of Clouds, CEO și Fondator al Mosaixsoft Inc, consultant pentru tehnologie avansată pentru Departamentul de Energie al Statelor Unite ale Americii (U.S. DOE) și invitatul din această seară al emisiunii Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe.
De ce este un contract politic mai degrabă decât unul economic?
„Să ne gândim la aspectele indirecte - esența lucrurilor nu este întotdeauna evidentă, mai ales în politică, influențele sunt indirecte.
În momentul în care Statele Unite și Ucraina au intrat în acest aranjament și Statele Unite vor începe să investească în economia minieră nu e vorba numai de minerale, e vorba și de alte resurse naturale. Atunci este clar că Statele Unite vor avea un interes comercial și strategic în Ucraina. Este un mesaj pe care îl transmit și rușilor: noi suntem implicați aici și facem afaceri cu Ucraina și ar fi bine să nu mai bombardați Ucraina pentru că ne veți afecta interesul. Este un mesaj foarte puternic după părerea mea, mai mult decât dacă America ar fi trimis trupe în Ucraina, ceea ce nu s-ar fi întâmplat și (...) nu se va întâmpla niciodată.
În al doilea rând, (...) evident că după pace, să sperăm că se va ajunge la un aranjament de pace, se va pune problema reconstrucției Ucrainei.
Ucraina este o țară mare, o țară cu resurse și vor fi interese majore din partea europenilor, din partea americanilor și din partea altor state să intre pe piața ucraineană și să ocupe un loc acolo”.
Dar acest acord nu garantează accesul exclusiv al Statelor Unite la exploatarea acestor minerale. „Acordul oferă SUA drepturi preferențiale pentru extracția mineralelor în Ucraina și prevede că Kievul va avea ultimul cuvânt în ceea ce privește ce și unde se extrage. De asemenea, Ucraina va păstra dreptul de proprietate asupra subsolului. „Toate resursele de pe teritoriul nostru și din apele noastre teritoriale aparțin Ucrainei. Statul ucrainean este cel care stabilește unde și ce să extragă”, scrie CNN.com.
„Acest acord permite numai anumitor țări să contribuie la reconstrucția Ucrainei. Și, cum a specificat și unul dintre membrii guvernului american, țările care au contribuit sau au ajutat Rusia la această agresiune nu vor fi prezente la reconstrucția Ucrainei. (...) Acest acord va bloca (...) nu neapărat accesul, dar controlul Chinei asupra economiei sau unor ramuri ale economiei ucrainene”, spune Nelu Mihai.
„Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, l-a caracterizat drept un „parteneriat economic istoric”, afirmând într-o declarație că acesta „semnalează clar Rusiei că administrația Trump este angajată într-un proces de pace centrat pe o Ucraină liberă, suverană și prosperă pe termen lung. (...)
Și deși „Trump s-a referit la acord ca la o înțelegere privind „pământurile rare”, acordul (...) merge mult mai departe, incluzând alte resurse naturale precum petrolul, gazele naturale, aurul și cuprul”, scrie de asemenea CNN.com
„Se vorbește de 17 minerale, care sunt în general lantanidele”, spune Nelu Mihai. (...) Aceste minerale de fapt nu sunt rare, se găsesc pe scoarța pământului destul de abundent, problema este că, în general, zăcămintele au concentrație foarte mică și se extrag foarte greu. (...) E nevoie de cheltuieli mari pentru exploatări și, în general, nu s-a dat mare importanță exploatărilor. China, care are niște zăcăminte cu o concentrație mai mare și având în vedere că și forța de muncă este mai ieftină în China, a devenit un fel de lider mondial din punct de vedere al exportării și exploatării acestor minerale rare (...) Sunt folosite în electronică, sunt folosite pentru magneți, sunt folosite pentru catalizatori, sunt folosite pentru palele turbinelor de vânt, vehicule electrice, industria de semiconductoare, în general în industria hi-tech și electronică. Deci sunt foarte importante din punct de vedere strategic și din punct de vedere economic. Evident că este foarte important ca prețul lor să fie un preț rezonabil pentru a face rentabilă folosirea lor în diferite ramuri industriale.”
De curând, mai spune Nelu Mihai, „în California au început să se facă investiții pentru descoperirea de zăcăminte de litiu, de exemplu, pentru a reporni această industrie de exploatare care a fost cam neglijată în Statele Unite.
Statele Unite au făcut greșeala strategică să se orienteze mai mult pe servicii. Și într-adevăr sunt dependente de China în momentul ăsta, industriile cele mai dependente de asta și care sunt cele mai strategice: în primul rând industria de semiconductoare, industria auto, de mașini electrice, baterii care se folosesc acum nu numai în autovehicule, dar și în industria solară. Deci nu este neapărat numai un tip de industrie care este mai mult sau mai puțin influențat, ci este o influență mult mai largă asupra unui întreg spectru de industrii. Deci ele sunt de fapt strategice”
Acordul specifică faptul că se vor exploata aceste minerale din alte zone decât cele existente acum, unde Ucraina însăși exploatează. Prin urmare, vor trebui investiții noi.
„E nevoie de tehnologie americană pentru a descoperi noi zăcăminte,la fel cum s-a întâmplat și cu România cu petrolul din Marea Neagră, au fost cheltuieli foarte mari pentru a se pune în evidență existența acestor zăcăminte. Deci toată această activitate de investigație necesită investiții și necesită tehnologie. (...) Încă o dată, acest acord nu oferă nicio garanție că va fi implementat. Dar are o semnificație politică, are o semnificație simbolică și eu cred că este un lucru bun. Îl văd ca un lucru pozitiv pentru Ucraina, pentru România și pentru Europa. Este absolut important ca România să nu se învecineze cu Rusia. (...) Ucraina este un fel de tampon împotriva agresiunii rusești în partea de sud-est a Europei.Este foarte important pentru România ca Ucraina să rămână o țară independentă și viabilă din punct de vedere economic”, mai spune Nelu Mihai.
Una dintre resursele de interes pentru exploatări viitoare este și grafitul, iar România se pare că investește în industria minieră pentru a exploata grafit, scria, în 30 aprilie a.c. site-ul stiripesurse.ro: „România face pași importanți spre reindustrializare prin investiții masive în sectorul minier, vizând valorificarea resurselor strategice esențiale pentru economia viitorului” (https://www.stiripesurse.ro/
Grafitul, important inclusiv pentru sistemele moderne de stocare a energie, un alt subiect din această seară - la Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe, la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, de la 21.10 la 22.00, realizatoare Corina Negrea.
Invitat - Nelu Mihai, dr. în știința calculatoarelor, fondatorul proiectului „Cloud of Clouds, CEO și Fondator al Mosaixsoft Inc, consultant pentru tehnologie avansată pentru Departamentul de Energie al Statelor Unite ale Americii (U.S. DOE), pentru ARPA, World Bank și programul Biden IRA. Este fondator al Solaris Romana Americana și vicepreședinte (pe partea de inginerie) Enphase Energy.
Dr. Nelu Mihai este absolvent (1981) al Facultății de Automatică și Calculatoare din București în 1981
„În 1992 și-a susținut teza de doctorat cu o tematică de proiectare de sisteme de operare în timp real cu aplicații în fizica nucleară. Între 1982 și 1992 a fost cercetător la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară” (”Horia Hulubei” de la Măgurele, n.r.), perioadă în care „a realizat prima rețea de calculatoare cuplate prin TCP/IP + Ethernet din România (1988 – Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare), a proiectat (în 1986) primul RTOS (Real Time Operating System) din România (Xunix – IFIN)”, a inițiat, proiectat și implementat „primul analizor nuclear multicanal bazat pe IBM PC din România. Între 1990 si 1992 a fost cercetător invitat la CERN (Elveția), University of London, GSI Darmstadt.”
În anul 1992 a plecat în Statele Unite, „în Silicon Valley unde, între 1992 și 1995 a fost “Lead Architect” la Ready Systems/Microtec Research, o companie de sisteme de operare de timp real care a devenit IPO (listată pe piața bursieră americană) cu o valoare de piață de $300M. În cadrul acestei companii a proiectat Vrtxmc Real Time OS – folosit în Telescopul Hubble (+28 ani, fără niciun defect sau întrerupere) și peste 1 miliard de „implementări”: telefoane mobile, autoturisme, avioane, aplicații militare etc.
Între 1995 si 2001 Nelu Mihai a fost General Manager - IP Platform Organization/Geoplex la Bell Labs/ AT&T Labs (Fortune 50).
Printre proiectele mai importante sunt de menționat: pionier al Open Programmable Networks, acum cunoscut ca SDN, (Software Defined Network), la Bell Labs si Columbia University, 1996 (...).
A lucrat la CPlane Technologies Inc.– CEO/Founder între 2001-2003. CPlane a fost primul startup din Silicon Valley pentru Software Defined Networks.
A fost SVP of Engineering & Operations la Cloudshield Technologies Inc., între 2004-2005, (...) cumpărată de SAIC pentru $300M.
Fiind o companie de cybersecurity, Cloudshield a construit un sistem de interceptare și procesare legală la nivel de bit a traficului, proiectând primul sistem de ”deep packet processing” de 10Gb/S (folosit de CIA, NSA, FBI, etc).
Acest sistem a fost folosit și pentru urmărirea și capturarea lui Osama Bin Laden.
La Packeteer Technology Inc. a fost “EVP Engineering & Product” (Nasdaq 1000) între 2005-2008. Compania a fost cumpărată de Symantec pentru $300M.
Între 2008 – 2010, Nelu Mihai a fost cu Enphase Energy Inc., în rol de VP Engineering & amp” (...), unde a ”realizat primul microinvertor comercial din lume și a inventat modulele solare AC (Alternative Current) (Maxeon Technologies Inc./Akeena).
Următorul rol a fost la SunEdison Inc., între 2010-2013, o companie globală de semiconductoare și sisteme solare (...).
În aceasta perioadă a inițiat teoria proiectării rețelelor electrice folosind principiile Internetului.
La Compute North, companie construind centre de date pentru bitcoin mining/AI cu energie solară/eoliană, a fost CTO, între 2019-2022.
Începând cu 2014, Nelu este CEO și Founder al Composure.ai/Mosaixsoft/Cloud of Clouds, unde poiectează sisteme multicloud bazate pe un model teoretic al multi/hybrid cloud și sistemele de control aferente bazate pe teoria grafurilor vectoriale și a campului, în colaborare cu Universitatea Waterloo.
Din 2015 este consultant pentru tehnologie avansată pentru Departamentul de Energie al Statelor Unite ale Americii (U.S. DOE), și ulterior și consultant pentru ARPA, World Bank, și programul Biden IRA”, după cum se menționează în CV-ul său (https://www.linkedin.com/in/
