Cultura la farfurie. „Covrigul este chintesența street food-ului, este mâncarea care venea la tine atunci când covrigarii mergeau cu tava pe stradă ”

Adriana Sohodoleanu: „Covrigul este chintesența street food-ului – mâncarea care venea la tine”

De la Istanbul la Buzău, de la legendă germană la paginile lui Filimon, Adriana Sohodoleanu transformă covrigul într-o poveste culturală despre istorie, literatură și gusturi vechi. În dialog cu Daria Ghiu, ea vorbește despre „istoria și originea incertă a covrigilor”, dar și despre rolul lor în imaginarul colectiv: „Este o imagine a micului negoț, a vieții de stradă. Un simbol al economiei simple.”

Pasionată de felul în care hrana spune povești, Adriana Sohodoleanu aduce în discuție legendele europene ale covrigului: de la brutarul german care „a trebuit să facă o pâine prin care soarele trece de trei ori” până la pisica năzdrăvană care a răsturnat bicarbonatul peste aluat.

În registrul românesc, covrigul devine și o amintire personală: „Pentru mine era un ritual. Cumpăram covrigi de Buzău pe drumul spre bunici. Și mă bucur că părinții mei opresc și azi acolo – s-a păstrat ritualul.”

Dincolo de nostalgie, Sohodoleanu deschide și o perspectivă literară: „Vreau să văd cum era receptat un aliment de către o comunitate sau modul în care oamenii de literă se foloseau de o mâncare ca de o metaforă.” Astfel, covrigul se regăsește în paginile lui Bacalbașa, ale lui Nicolae Filimon și ale lui Hagi Tudose, devenind un simbol al lumii de altădată și o cheie de lectură pentru o întreagă cultură urbană.

„Strada era, practic, un supermarket”, spune Adriana Sohodoleanu – un spațiu viu în care mâncarea, istoria și literatura se întâlnesc într-o spirală de povești, la fel ca împletitura unui covrig.

Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.