Ascultă Radio România Cultural Live

IMORALITATE POLITICĂ, de Georgeta Filitti

07 Iunie 2018, 06:47

Astfel era caracterizată ”amestecătura” de candidați pentru Parlamentul de la Iași. Convocată în teritoriul liber dar din inițiativa guvernului de colaborare Al. Marghiloman, instituția emblematică a democrației noastre se prezenta jalnic cu boieri latifundiari dinastici și antidinastici, poporaniști revoluționari aflați în veșnică vrajbă. În vreme ce Stere cerea exproprierea radicală a marii proprietăți, cu soviete locale, după exemplul bolșevicilor și vot universal direct, Marghiloman admitea doar exproprierea terenurilor neexploatate de proprietarii lor. Și asta doar după ce statul le-ar fi dat mijloacele necesare și ei nu ar fi trecut efectiv la lucrarea pământului. Or, marii latifundiari Cantacuzino, Ghica, Bălăceanu aveau, pe lângă sute de mii de hectare, și capacitatea tehnică îndestulătoare de valorificare a lor. Așa dar, de unde pământ pentru țărani? Cât privește votul universal, Marghiloman îl vedea posibil doar pentru știutorii de carte, în vreme ce Stere îl cerea pentru toată suflarea din țară.

Zâzania era previzibilă și din cauza traseiștilor. Ce consens putea naște șederea pe aceleași bănci a liberalilor din Tg. Jiu, trecuți la conservatori, cu takiștii din Turnu Severin și poporaniștii din București, acum marghilomaniști, se întreba sceptic un observator.

Mai erau și cei care, la mobilizare, răspunseseră diferit: unii s-au dus în Moldova, alții au rămas cu ocupantul, intrând în administrația acestuia. Aceștia nu reușeau să se definească: fuseseră numai dezertori sau și trădători? ”Numai bătaie n-a fost acolo, s-au înjurat și s-au scuipat suficient”, comenta un contemporan. În fine, se adăugau nemulțumiții: Ionel Brătianu îi lăsase la București pentru gestionarea unor afaceri și acum, la Iași, nu primeau răsplata așteptată.

În locul unui Parlament ”cu rol umilitor”, chemat să ratifice pacea nenorocită cu Puterile Centrale, Marghiloman s-a trezit cu o adunare care ”ridica coada”, unde deputații se certau ”ca orbeții”, cum caracteriza un bucureștean scena politică de la Iași. Dezbaterile dovedeau că Parlamentul era la un nivel ceva mai jos de mediocru, cu membri nepregătiți, gata să vorbească găunos despre binele public și asanarea moravurilor, dar în fapt preocupați doar de răzbunări ori parvenire personală. Un proaspăt conservator declara demagogic: ”Să nu se facă distincție, dacă hoții sunt de-ai noștri sau de-ai voștri!”

În ciuda acestor opinii nefavorabile din afară, Parlamentul de la Iași a pus în discuție programul reconstrucției României postbelice. Acesta prevedea: vot universal neobligatoriu, cu unele îngrădiri, împroprietărirea țăranilor din Domeniile statului, ale Coroanei, cele de mână moartă. Marea proprietate particulară urma să fie obligatoriu arendată țăranilor. Apoi, ca un leit motiv, descentralizarea administrativă și suspendarea inamovibilității magistraților. Banca Națională era naționalizată iar cele două mari instituții de credit, Funciar și Urban, aveau să fie reformate.

Un punct al programului așteptat cu înfrigurare, dar ne dus până la capăt, privea darea în judecată a guvernului Ionel Brătianu, ca vinovat pentru intrarea în război și înfrângerea suferită.

Cu aceiași patimă a fost abordată problema Basarabiei. Cine făcuse unirea cu provincia de la Răsărit? Marghiloman care semnase actul unirii? Basarabenii care se luptaseră pentru ea? Era un moment de criză, oglindit și prin demisia deputaților Inculeț și Ciugureanu și numirea generalului Văitoianu în calitate de guvernator.

Trebuie admis că în iunie 1918 era o stare de spirit generată de o atmosferă de neputință, mizerie și privațiuni; abia după încheierea păcii lucrurile aveau să se așeze în matca lor firească, românii de pretutindeni devenind conștienți de tot ce îi lega: istorie comună, limbă, tradiții și, deasupra tuturor, sentimentul de frățietate care îi unește pe cei de același neam.

Poate lucrul cel mai nimicitor a fost atunci votarea în unanimitate a tratatului cu Centralii. Chiar dacă admiteam condiția de învinși, faptul că Parlamentul funcționa în teritoriul liber ar fi trebuit să provoace măcar un simulacru de împotrivire. Dar nu, reprezentanții tuturor nuanțelor politice au dat curs acelui proverb plin de resemnare, ”Capul plecat sabia nu-l taie”. Dacă tratatul nu s-a aplicat efectiv, faptul s-a datorat refuzului Regelui Ferdinand de a-l semna ca și evoluției războiului în favoarea Antantei.

Povestile Unirii 10 Decembrie 2018, 10:51

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti

Prinsă în vârtejul războiului, monarhia austro-ungară se destramă rapid. Manifestul imperial privind integritatea țărilor...

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 03 Decembrie 2018, 10:48

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti

Doi ani de zile au îndurat locuitorii capitalei rigorile regimului de ocupație. Și e greu de spus ce a fost mai chinuitor:...

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Noiembrie 2018, 10:33

Mama Regina, de Georgeta Filitti

La câteva luni doar de la declanșarea, în iulie 1916, a Primului Război Mondial, principesa moștenitoare Maria devenea Regina...

Mama Regina, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Noiembrie 2018, 10:31

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti

Luna noiembrie începe la București în mod surprinzător: nemții sunt în derută, francezii nu vor să-i înlocuiască așteptând ca...

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 08 Noiembrie 2018, 10:26

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti

Felul cum ardelenii au reacționat în noiembrie 1918, în condiții de război, cu Ungaria bolșevizată și o propagandă maghiară...

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 01 Noiembrie 2018, 10:20

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti

O poveste începută în iulie 1918 se încheie acum, în luna noiembrie. E vorba de comunizarea Ungariei sub dictatura...

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Octombrie 2018, 09:31

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti

În momente de răscruce în Transilvania, apoi în România Mare, a existat, vreme de mai bine de 50 de ani o voce categorică,...

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Octombrie 2018, 09:26

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti

Între sechelele primului război mondial, soarta tezaurului românesc rămâne una dintre cele mai dureroase din istoria noastră....

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti
Ascultă live

Ascultă live

12:00 - 13:00
Texte și pretexte
Ascultă live Radio România Cultural
10:05 - 13:00
DIMINEŢI CU SOARE
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
12:00 - 12:20
JURNALUL SATULUI
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
10:03 - 13:00
Weekend împreună
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru