Corp și fantasmă – Introspecții, duminică, 12 iunie 2022, ora 18.30

Propriul corp ne este în grijă, dar și în îngrijorări sau  preocupări diverse, pe tot parcursul vieții. Felul în care este alcătuit și modul în care funcționează se află deseori la baza alegerilor pe care le facem. La fel cum, ceea ce ne imaginăm despre corpul nostru, cum ni-l reprezentăm, ce îi cerem în oglindă sau în visele noastre ne influențează multe dintre acțiunile asupra acestuia. În ce relație se află corpul și fantasmele corpului, cum se modelează reciproc? – discutăm în emisiunea Introspecții, duminică, 12 iunie, de la ora 18.30, în direct, la Radio România Cultural. Invitată: Gabriela Romaneț, psihanalist, coordonatoarea Școlii de Vară a Societății Române de Psihanaliză, ediția a 16-a, cu tema „Corp și fantasmă”. Realizator Daniela Vasile

Școala de Vară a Societății Române de Psihanaliză se desfășoară, în acest an, în perioada 25 – 28 august, la Universitatea „Titu Maiorescu” din București. Lectorii sunt psihanaliști, membri ai Societății Române de psihanaliză și membri ai Societății Franceze de Psihanaliză. Actuala ediție propune o abordare interdisciplinară, invitând persoane de marcă ale societății și culturii: Irina Margareta Nistor – cineast, Trupa Poetrip – promotoare a sănătății mintale, Monica Jitariuc – consultant în comunicare, Virginia Negru – perfomer dans contemporan.

            După cei doi ani de pandemie, în care corpul a fost în prim planul atenției, preocupărilor, fantasmelor de salvare și de moarte, dar și ținta lor, în care restricțiile de apropiere au redimensionat arhitectura relațională, în care corpul a fost marele protejat, dar și marele absent din întâlnirile terapeutice și psihanalitice, Școala de Vară a Societății Române de Psihanaliză, ediția a XVI – a, propune să reflectăm asupra fantasmei și corpului și modurilor în care se modelează reciproc.

Grija reală și supradimensionată, anularea granițelor între posibil și imposibil, între real și fantasmat și configurarea lumii periculoase din afara spațiului personal au amprentat proprioceptivitatea corpului. Când vorbim despre corp, vorbim și despre fantasmă, adică despre reprezentarea psihică a biologiei unei persoane. Corpul cere fantasma pentru a se configura în corporalitate, pentru a da expresie și mobilitate emoțiilor, pentru a se mobiliza într-o legătură și relație, pentru a-și trăi identitatea.

Fantasma este un cuvânt la îndemână, folosit în limbajul cotidian ca sinonim pentru ireal, imaginar, liric, evocând opoziția dintre imaginație și realitatea percepției sau semnificând o ciudățenie, un capriciu sau lipsă de seriozitate. În psihanaliză, conceptul este și mai vast. Cel mai adesea desemnează activitatea creatoare și produsele ei, făcând trimitere la imaginație, la lumea imaginară, la o narațiune internă, subiectivă, de construcție suprarealistă, la “realitatea psihică”. Găsim fantasma în nucleul visului, în spatele visului, în repetările și rearanjările scenelor, în structurile psihopatologice, iar una dintre misiunile psihanalistului este să degajeze fantasma subiacentă visului, subscrisă simptomului, tradusă în acte și fapte, înscrisă în conduitele repetitive. Când vorbim despre fantasmă, vorbim despre scriere și citire creative.

Fantasmă, fantezie, reverie, elaborare secundară, creativitatea, gândirea însăși sau toate laolaltă? De la aspectele psihopatologice care rigidizează ființa și corpul la aspectele sublime care înalță ființa și vitalizează corpul, fantasma se  mișcă precum  plasma în toate detaliile corpului în care avem spirit, psihic, creație.

Corp și fantasmă - o temă actuală în contextul actual, care se cere reactualizată și readresată pentru a fi privită din perspective noi.

Gabriela Romaneț, 

din partea Comitetului Științific al SDV