Ascultă Radio România Cultural Live

PORTRET - ALEXANDRU I. CUZA

24 Ianuarie 2019, 08:18

Alexandru Cuza (Ioan fiind prenumele tatălui), cel ce avea să devină „Domnul Unirii” de la 1859, s-a născut pe 20 martie 1820, la Bârlad (în Moldova).

Date asupra copilăriei sale avem destul de puţine. Se ştie că a învăţat până în 1831, la pensionul francez al lui Victor Cuenin (din Iaşi), unde i-a avut colegi pe unii dintre viitorii săi colaboratori: Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Eugen Alcaz, pe verii săi primari Nicolae, Ioan şi Panaite Docan, precum şi pe viitorul mare artist Matei Millo.

* * *

Alexandru I. Cuza a obţinut bacalaureatul în „ştiinţe umaniste” la Paris, conform diplomei datate 8 decembrie 1835, iscălite de către ministrul Instrucţiunii publice, François Guizot. Iniţial a fost atras de medicină, însă sala de disecţie l-a făcut să renunţe definitiv la acest domeniu şi s-a îndreptat spre drept. Nu a absolvit nici această facultate, dar în schimb a devenit membru al Societăţii Economiştilor din Paris.

* * *

Reîntors în ţară, Alexandru I. Cuza a intrat, ca de altfel mulţi dintre tinerii vremii, în rândurile Armatei, primind gradul de cadet, la 15 decembrie 1837. La scurt timp însă, mai precis pe 8 februarie 1840 el şi-a prezentat demisia.

Ulterior a avut o serie de funcţii, este drept că de scurtă durată. Astfel, pe 2 martie 1842 îl întâlnim ca prezident al Judecătoriei judeţului Covurlui, semnând în această calitate adresa privind procesul dintre epitropii casei hatmanului Constantin Palade şi obştea judeţului Galaţi. Trei ani mai târziu însă, în 1845, a demisionat.

* * *

De statură mijlocie, cu o înfăţişare plăcută, trăsături regulate, ochi albaştri şi păr castaniu buclat, Alexandru Cuza plăcea tuturor de la prima vedere. Deosebit de inteligent, spiritual, cu purtări simple şi familiare, nu s-a folosit niciodată de funcţii pentru a face avere. Patriot şi cu idei largi, liberale, nicidecum radicale sau extremiste, el a fost primit în toate saloanele, cu deosebire de către femei, care-l găseau curtenitor şi vesel.

La 30 aprilie 1844 Alexandru I. Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti, care i-a rămas alături până la sfârşitul vieţii, ştiind să-şi ascundă cu delicateţe suferinţa provocată adesea de către soţul ei.

* * *

Din punct de vedere politic, Alexandru I. Cuza s-a aflat în primele rânduri. Astfel, în 1848 el a luat cuvântul la adunarea ce s-a ţinut la Iaşi, la Hotel „Petersburg”, în ziua de 27 martie, cerând domnitorului de atunci Mihail Sturza, înfăptuirea de noi reforme. Hotărât să meargă înarmat în faţa acestuia, alături de alţi tovarăşi ai săi, Cuza a fost arestat două zile mai târziu, fiind trimis (împreună cu încă 13 persoane) la Galaţi, pentru a fi îmbarcat peste hotare, către Imperiul otoman. Doar că, la intervenţia consulului englez local, procurându-şi paşapoarte austriece, o parte din exilaţi au trecut în Transilvania. Astfel, Alexandru I. Cuza, a avut ocazia să participe pe 3/15 mai 1848 la marea întrunire de la Blaj, ascultând discursurile lui Simion Bărnuţiu şi Avram Iancu. La scurtă vreme el s-a îndreptat spre Bucovina unde, alături de alţi revoluţionari moldoveni, a semnat o declaraţie prin care afirma că nu are de ce să ceară scuze lui Mihail Sturza pentru a reveni în ţară. Izbucnirea epidemiei de holeră, îl face să plece la Viena, Paris, apoi la Constantinopol unde l-a întâlnit pe Grigore Ghica, noul domn numit al Moldovei. Împreună s-au întors în ţară, iar Alexandru I. Cuza a fost numit (din octombrie 1849, conform documentelor) în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Covurlui, unde a rămas până în februarie 1851 când i s-a încredinţat postul de director al Ministerului de Interne. A demisionat câteva luni mai târziu, la 1 octombrie, motivând „casnicele sale interese”1.

Pentru anii ce au urmat avem mai puţine informaţii, însă ştim cu precizie că a mai ocupat, pentru a treia oară funcţia de prezident al Judecătoriei Covurlui. Ce trebuie precizat, este faptul că în oriunde s-a aflat, Alexandru I. Cuza s-a remarcat printr-un respect desăvârşit al legii, cinste exemplară şi o adâncă înţelegere a situaţiei ţărănimii.

În 6 iunie 1856 domnitorul Grigore Ghica i-a încredinţat lui Cuza postul de pârcălab al judeţului Galaţi, de unde a fost înlocuit în luna septembrie, de către Teodor Balş, caimacamul ce a luat locul fostului domnitor, conform prevederilor de la Paris. S-a întâmplat însă ca Balş să moară, urmaş fiind Nicolae Vogoride. Acesta, chiar dacă nu îi agrea pe unionişti, în dorinţa de a-şi face aduna în jurul său oameni de încredere, îl repune pe Cuza în postul de pârcălab, în februarie 1857. Mai mult chiar, Vogoride reuşeşte să-l reintegreze şi ca sublocotenent în cadrele Armatei, la 16 martie 1857 şi îl ataşează Statului Major. O lună mai târziu, pe 24 aprilie Alexandru I. Cuza este avansat locotenent, pe 28 aprilie căpitan, pentru pe 3 mai este făcut maior. O înaintare în afara legii, excepţională, care a stârnit „vâlvă şi comentarii”2. Prin acest gest, Vogoride a sperat că Alexandru Cuza îi va fi nu numai devotat, dar şi recunoscător. S-a înşelat însă amarnic, fiindcă în nici un caz, Cuza nu era dispus să renunţe la convingerile sale unioniste. Astfel că, indignat de faptul că alegerile pentru Divanurile ad-hoc au fost falsificate, el şi-a înaintat demisia din funcţia pe care o deţinea atunci, de pârcălab. Gestul a fost mult comentat atât de contemporani, cât şi de istorici, ca fiind de „mare senzaţie”. Acest lucru a făcut ca Vogoride să încerce o aplanare a conflictului, astfel că la 20 august 1858 Alexandru I. Cuza a fost avansat colonel, iar peste câteva zile (la 12 septembrie) i s-a încredinţat un post important în ierarhia militară, acela de ajutor al hatmanului miliţiei.

* * *

Propus de unionişti la tron, Alexandru Cuza, a fost ales de Divanurile ad-hoc domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 şi al Munteniei la 24 ianuarie acelaşi an. Astfel, se realiza un vis mai vechi al românilor, acela de-a trăi într-o singură patrie: România. În cei şapte ani de domnie, Cuza a reuşit, ajutat fiind şi de o serie de oamenii politici ai vremii (în special de Mihail Kogălniceanu), să pună în aplicare o serie de legi ce au condus la consolidarea statului.

Prima dintre marile reforme a fost „secularizarea averilor mânăstireşti”. Au urmat apoi legea rurală, „legea instrucţiunii publice” şi legea electorală. Nu au fost uitate nici învăţământul, Armata sau serviciile de vamă şi telegraf.

* * *

În noaptea de 10/11 februarie 1866 (22/23 februarie stil nou), „Coaliţia potrivnică” (organizaţie condusă printre alţii şi de C. A. Rosetti) şi-a pus planul în aplicare, obligându-l pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza să abdice. Odată cu semnarea acestui document, el a refuzat orice fel de ajutor (atât intern cât şi extern), legat de redobândirea tronului, retrăgându-se cu discreţie de la conducerea ţării în fruntea căreia s-a aflat vreme de şapte ani, timp în care a contribuind la accelerarea societăţii româneşti printr-un program de reforme fără egal până atunci.

În exil, Alexandru I. Cuza a locuit pentru început lângă Viena, la Döbling într-o fermecătoare aşezare, după care s-a mutat la Florenţa (în Italia). Pe 15 mai 1873, în timp ce se găsea în Germania la Heidelberg, inima i-a cedat, murind la vârsta de 53 de ani. A fost adus în ţară şi înmormântat la Ruginoasa, conform dorinţei sale, iar mai apoi, osemintele i-au fost mutate în Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.

VASILESCU GABRIELA

1 Constantin C. Giurescu – Viaţa şi opera lui Cuza Vodă, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2000, pg. 63

2 Ibidem, pg. 64

A opta întâlnire din seria LA LIBER – discuții despre chestii despre care nu discutăm, cu Alex Tocilescu la Teatrul Masca: „Critică și autocritică: nimeni nu-i bun la ceea ce face”
Istorie-filozofie-psihologie 16 Mai 2024, 13:25

A opta întâlnire din seria LA LIBER – discuții despre chestii despre care nu discutăm, cu Alex Tocilescu la Teatrul Masca: „Critică și autocritică: nimeni nu-i bun la ceea ce face”

Joi, 23 mai, de la ora 19.00, va avea loc la sediul Teatrului Masca (Bd. Uverturii, nr. 14) cea de-a opta...

A opta întâlnire din seria LA LIBER – discuții despre chestii despre care nu discutăm, cu Alex Tocilescu la Teatrul Masca: „Critică și autocritică: nimeni nu-i bun la ceea ce face”
„Efectele ideologice ale comunismului asupra urbanismului din capitală și cum se reflectă azi” - luni, 13 mai, ora 19:30
Istorie-filozofie-psihologie 12 Mai 2024, 04:10

„Efectele ideologice ale comunismului asupra urbanismului din capitală și cum se reflectă azi” - luni, 13 mai, ora 19:30

Muzeul Ororilor Comunismului în România și Muzeul Comunismului din București  invită publicul la...

„Efectele ideologice ale comunismului asupra urbanismului din capitală și cum se reflectă azi” - luni, 13 mai, ora 19:30
Albumul de fotografie "Regele nu moare", disponibil din 10 mai
Istorie-filozofie-psihologie 08 Mai 2024, 06:32

Albumul de fotografie "Regele nu moare", disponibil din 10 mai

Volumul reunește peste 300 de instantanee realizate de Florin Ghioca, fotograful oficial al TNB.

Albumul de fotografie "Regele nu moare", disponibil din 10 mai
Conferința „Holocaustul din Transilvania de Nord – 80 de ani de la ghetoizarea și deportarea evreilor” la ICR Tel Aviv
Istorie-filozofie-psihologie 08 Mai 2024, 05:32

Conferința „Holocaustul din Transilvania de Nord – 80 de ani de la ghetoizarea și deportarea evreilor” la ICR Tel Aviv

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Ambasada României în Statul Israel,...

Conferința „Holocaustul din Transilvania de Nord – 80 de ani de la ghetoizarea și deportarea evreilor” la ICR Tel Aviv
Măriuca Mihăilescu: "Fie că ești într-un oraș mare fie într-un sat izolat, tu poți sa înveți de la un profesor bun și să înțelegi cum să parcurgi un examen"
Istorie-filozofie-psihologie 24 Aprilie 2024, 13:48

Măriuca Mihăilescu: "Fie că ești într-un oraș mare fie într-un sat izolat, tu poți sa înveți de la un profesor bun și să înțelegi cum să parcurgi un examen"

Elevii care doresc să se pregătească pentru examenul de bacalaureat la istorie au un nou instrument de pregătire....

Măriuca Mihăilescu: "Fie că ești într-un oraș mare fie într-un sat izolat, tu poți sa înveți de la un profesor bun și să înțelegi cum să parcurgi un examen"
Palatul Suțu găzduiește lansarea volumului „Povești din muzee. Carte de colorat în benzi desenate”
Istorie-filozofie-psihologie 03 Aprilie 2024, 08:36

Palatul Suțu găzduiește lansarea volumului „Povești din muzee. Carte de colorat în benzi desenate”

Muzeul Municipiului București invită publicul interesat să participe la evenimentul prilejuit de lansarea noii publicații...

Palatul Suțu găzduiește lansarea volumului „Povești din muzee. Carte de colorat în benzi desenate”
Conferință aniversară - 10 ani de Conferințe de joi la Palatul Suțu
Istorie-filozofie-psihologie 01 Aprilie 2024, 13:19

Conferință aniversară - 10 ani de Conferințe de joi la Palatul Suțu

Muzeul Municipiului București invită publicul la aniversarea a zece ani de când la Palatul Suțu se organizează...

Conferință aniversară - 10 ani de Conferințe de joi la Palatul Suțu
Expoziție de fotografie subacvatică, la Muzeul Antipa
Istorie-filozofie-psihologie 18 Martie 2024, 13:47

Expoziție de fotografie subacvatică, la Muzeul Antipa

Expoziția va fi deschisă vineri, 22 martie.

Expoziție de fotografie subacvatică, la Muzeul Antipa
Ascultă live

Ascultă live

14:00 - 14:30
IClasă
Ascultă live Radio România Cultural
14:05 - 15:00
TOPUL NOSTRU ...
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
14:00 - 15:00
English 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
14:00 - 15:00
DEDICAȚII MUZICALE
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
13:03 - 15:00
Top 30 Brașov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru