Festivalurile literare, oricît de numeroși ar fi spectatorii, îi
vizează pînă la urmă doar pe cei puțini și aleși, pe acei happy few interesați de
lectură. Dincolo de miile de tineri care au umplut sălile zilele trecute la FILIT-Iași,
peisajul e dezolant. Sînt zeci ori sutele de mii de tineri care nu citesc de
regulă nimic, niciodată. România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce
privește consumul de carte. Sîntem cam un milion și jumătate de cititori –
asta, în varianta cea mai optimistă. Un studiu recent realizat de Federația
Editorilor Europeni ar trebui să îngrijoreze responsabilii din Cultură și
Educație. Tirajele medii de carte din România sînt printre cele mai mici din
Europa. Numărul de librării raportat la numărul de locuitori e, iarăși, extrem
de scăzut. Suma de bani alocată pentru achiziția de carte de familiile din
România e infimă în comparație cu media europeană. Și atunci? La ce folosește
un festival literar precum Filit? Criticul Marius Chivu susține că miza e
tocmai aceea de a încuraja întîlnirea dintre cărți și cititorii lor. Dar
problemele sistemice rămîn – dincolo de succesul unui festival precum FILIT.

Da, datele de consum ne arată că, într-adevăr, citim
puțin, tot mai puțin, că timpul dedicat lecturii scade de la un an la altul,
că, în general, cartea are o audiență tot mai redusă. Dar nu e totul pierdut! E
nevoie de programe pentru promovarea lecturii. Cum ar fi, de pildă, Schwob. Am
întîlnit-o la FILIT-Iași pe Alexandra Koch, șefa unui organism din Olanda care
se ocupă exact de asemenea programe.

Letterenfonds subvenționează producția și difuzarea de carte, traducerea în și din limba neerlandeză și, mai ales, susține o întreagă rețea de ambasadori ai cărților, de mediatori culturali. Programul Schwob încurajează un segment relativ important al pieței de carte: cărțile-cult din lumea întreagă și clasicii „uitați” sau neglijați.

Schwob este o inițiativă a Fundației Olandeze pentru
Literatură care își propune să redescopere aceste repere. E vorba despre cărți
remarcabile care nu au fost traduse în limba neerlandeză din rațiuni comerciale
și care sînt, deci, nedisponibile publicului cititor din Olanda. Dincolo de
subvenția acordată editurilor pentru traducere, pentru a putea difuza aceste
cărți către un public cît mai larg programul Schwob co-finanțează promovarea. E
vorba în special de evenimente organizate în librării, de evenimente create în
jurul cărților incluse în program. Practic, o dată la fieare trei luni sînt
alese cîte cinci cărți în jurul cărora sînt create evenimente și dezbateri.
Sînt vizate în mod deliberat acele cărți care incită la polemici ori la
discuții.

O anchetă de Matei Martin