Florin Hălălău: “Libertatea este ceva foarte fragil, oamenii poate nu-și dau seama, dar se poate pierde într-o zi”

Pe 3 martie, întreaga lume marchează Ziua Internațională a Scriitorului, un prilej de reflecție asupra rolului scriitorilor în societate. Această zi a fost instituită în 1986 de PEN International, o organizație fondată în 1921, la Londra, pentru a susține libertatea de exprimare și solidaritatea între scriitori. În acest context tensionat, cu războaie la graniță, crize economice și pericolul avansului extremismului, Anca Mateescu a discutat la GPS Cultural cu doi scriitori români, Ruxandra Burcescu și Florin Hălălău, despre importanța solidarității și a implicării civice în lumea literară.

Ruxandra Burcescu: “Atunci când ai oameni care au ceva de spus și care se solidarizează pentru a apăra libertatea și drepturile omului, de fapt, pentru că literatura e umanism în primul rând, cred că e ceva fundamental. Sigur, contextul geopolitic ar putea să ne ducă într-o zonă de disperare și într-o zonă gri și întunecată și cred că toți am experimentat asta, mai ales în ultimele săptămâni, dar eu cred ,în continuare, și nu pentru că sunt prea optimistă, că prieteniile literare și solidaritatea oamenilor din zona literară sunt un lucru care ne poate ajuta.”

Această solidaritate a fost vizibilă în momentele de restriște ale istoriei, inclusiv în perioada regimului comunist, când scriitorii români care s-au opus dictaturii au fost sprijiniți de colegii lor din străinătate. Florin Hălălău amintește că Eugen Ionescu a fost un exemplu puternic de solidaritate în timpul manifestațiilor din Piața Universității, din 1990:

“Eu îmi aduc aminte de un gest de solidaritate al lui Eugen Ionescu în timpul manifestației din piața Universității, din 1990, când s-a declarat academician golan și care a însemnat foarte mult pentru toți scriitorii care erau acolo, în piață, și care nu s-au mai simțit singuri.”

Un subiect important discutat în interviu a fost rolul scriitorului în societate. Ruxandra Burcescu crede că fiecare scriitor are propria modalitate de a se implica.

“N-aș vrea să rămânem cu ideea că acei scriitori care poate nu sunt atât de activi în zona de proteste, precum sunt eu, fac ceva greșit. Adică, pentru mine e important, pentru că nu cred că putem fi cu adevărat liberi atunci când țara sau comunitatea în care trăim e împărțită în cetățeni de mâna întâi și cetățeni de mâna a doua. Dar știu scriitori care sunt mult mai subtili în implicarea civică, pentru care e la fel de importantă această implicare.”

PEN România, reînființată în 1990, continuă să aibă un rol esențial în apărarea libertății de exprimare. La nivel internațional, organizația a reușit să exercite presiune asupra unor regimuri autoritare, reușind chiar să comute pedepse capitale.

Ruxandra Burcescu: “Să poți face un regim dictatorial, precum cel din Iran, să comute o pedeapsă cu moartea la una cu închisoarea, doar prin presiunea ta ca instituție, mi se pare absolut extraordinar.”