Luca Mazzucchelli: „Peste 5 ani, vei fi rezultatul obiceiurilor pe care le adopți astăzi”

FACTORUL 1% : Obiceiuri mici pentru rezultate mari de Luca Mazzucchelli, carte aflată în pregătire la editura ap! (ACT și Politon) este lectura care te va ajuta să conștientizezi faptul că, ceea ce ești azi este rezultatul obiceiurilor pe care le-ai îmbrățișat în ultimii cinci ani, iar ceea ce vei fi peste cinci ani va fi rezultatul obiceiurilor pe care le îmbrățișezi azi.

Așadar, ne place sau nu, obiceiurile sunt acea forță invizibilă care ne influențează felul de a fi, rezultatele pe care le avem și imaginea pe care și-o formează ceilalți despre noi, de aceea e atât de important să avem obiceiuri bune. Iar în cazul în care nu le avem, este important să ni le formăm.

Vestea bună pe care ne-o dă Lucca Mazzucchelli în această ediție actualizată a cărții, este că obiceiurile pot fi schimbate în favoarea noastră, cu un minim efort. Factorul 1% este o metodă inovatoare în opt pași pentru a ne schimba obiceiurile și a transforma comportamentele care sunt importante pentru noi în obiceiuri puternice și durabile.

PESTE 5 ANI, VEI FI REZULTATUL OBICEIURILOR PE CARE LE ADOPȚI ASTĂZI.

Luca Mazzucchelli este psiholog, psihoterapeut și antreprenor și autorul mai multor eseuri de promovare a psihologiei, căutând mereu noi modalități de a aduce psihologia mai aproape de viața de zi cu zi a oamenilor.

Prin intermediul rețelelor sale de socializare, pe care este foarte popular, Luca Mazzucchelli discută zilnic cu sute de mii de oameni pe care îi ajută să își rezolve problemele de natură psihologică. De asemenea, este speaker pentru evenimente corporate și a fost numit Cel Mai Bun Coach pe probleme de psihologie de către Asociația Coachilor Italieni. El editează revista Psicologia contemporanea magazine și este consultant editorial pentru diverse serii de cărți. Locuiește în Milano împreună cu soția și cei trei copii ai lor.

De același autor, la Editura ap! au mai apărut cărțile pentru copii: „Tema care devine curaj” și „Totul e greu înainte să devină ușor”, dar și titlul „Era inimii”, care te va convinge că, în viitor, pentru a avea succes va fi esențial să îți poți stăpâni emoțiile.

Vă invităm să citiți un fragment în exclusivitate din cartea FACTORUL 1%.

MEDIU CU REACȚIE ÎNTÂRZIATĂ VS. MINTE CU REACȚIE IMEDIATĂ

Eseistul israelian Yuval Noah Harari, în fascinanta lui carte Sapiens. Scurtă istorie a omenirii, explică faptul că, în cei aproximativ 200.000 de ani de la apariția pe Pământ a Homo sapiens și până în prezent, creierul uman a rămas, în esență, la fel. Singura schimbare pe care a suferit-o a avut loc în urmă cu aproximativ 70.000 de ani, când, datorită unei mutații genetice, a dezvoltat capacitatea de a concepe gânduri abstracte (de la ideea despre divinitate până la imaginația pe care trebuie să o ai ca să te vezi miliardar pe un iaht, înconjurați de modele Playboy), precum și abilitatea de a inventa. Această revoluție cognitivă este ceea ce i-a permis ființei umane să ajungă unde este acum. Dar, în timp, au existat și alte revoluții foarte importante care i-au determinat direcția: revoluția științifică de acum 500 de ani și, apoi, cele patru revoluții industriale care ne-au schimbat radical modul de lucru și, deci, de trai, ba chiar și modul în care interacționăm unii cu alții. Să ne oprim o clipă asupra acestui subiect: prima revoluție industrială a afectat în principal sectorul textil-metalurgic cu introducerea mașinii cu aburi și a avut loc în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. A doua revoluție industrială a început aproximativ 120 de ani mai târziu, în jurul anului 1870, cu apariția electricității, a produselor chimice și a petrolului. A treia revoluție industrială s-a lăsat așteptată încă 100 de ani: suntem în 1970, iar electronica, telecomunicațiile și computerele au fost introduse pe scară largă în industrie.

Aceste prime date sunt suficiente pentru a observa că timpul de așteptare între revoluții este din ce în ce mai scurt. Dar această accelerare a crescut exponențial odată cu cea de-a patra revoluție industrială și cu întrepătrunderea tot mai mare dintre lumea fizică, digitală și biologică, care a început în jurul anului 2014 și pe care o trăim cu toții pe pielea noastră. Timpul de așteptare între o revoluție și următoarea se scurtează, și este firesc să ne întrebăm: în câți ani vom asista la o nouă revoluție?

Indubitabil, tema prezintă interes din mai multe motive, iar subiectul asupra căruia vreau să atrag atenția în cadrul discuției de față este că această revoluție (și probabil și cele care vor urma, iminente deja) o trăim, practic, cu același creier de Homo Sapiens, adică cu o minte aptă să rezolve problemele de acum 200.000 de ani sau, în cel mai bun caz, de acum 70.000 de ani.

Această premisă este fundamentală pentru a înțelege ce este feedbackul și care e rolul lui în procesele de schimbare. Conform lui Harari, astăzi trăim cu o minte „ancestrală”, aceeași minte pe care o avea acum 70.000 de ani omul care era obișnuit să trăiască într-un mediu cu reacție imediată. La acea vreme, oamenii aveau preocupări trecătoare, precum foamea, frigul, pericolul de a fi atacați de animale sălbatice etc., iar acestea erau semnale imediate cărora le corespundeau acțiuni și soluții imediate: îmi este foame, caut hrană; apare o fiară sălbatică, mă urc în copac; plouă, caut adăpost. Și feedbackurile erau tot imediate: îmi este foame (semnal), caut hrană (acțiune), îmi potolesc foamea (feedback); plouă, intru în peșteră, nu mă ud; dacă apare o fiară sălbatică, mă urc în copac și sunt în siguranță.

Astăzi, evident, lucrurile s-au schimbat. Trăim într-un mediu cu reacție întârziată, unde dimensiunea feedbackului se pierde. De exemplu, studiem pentru a avea un job pe care îl putem obține – dacă suntem norocoși – după câțiva ani.

Asta înseamnă că eforturile noastre nu mai sunt recompensate în momentul în care le facem, nu mai există simultaneitate între acțiune și feedback. Încă un exemplu: investim în fonduri de pensii, mai mult sau mai puțin sigure, care nu ne oferă un răspuns imediat la acțiunea noastră, ci îl amână, bazându-se, deci, pe capacitatea noastră de abstractizare.

Pe scurt, trăind într-o societate cu reacție întârziată și, având încă o minte concentrată pe reacția imediată, pierdem feedbackul - confirmarea că ceea ce facem este sau nu corect. Iar această pierdere are un impact devastator asupra capacității noastre de a rămâne motivați și consecvenți în timp.

Citește și: Acolade - Incursiune în actualitatea scriitorilor clasici şi contemporani