Miljenko Jergović, una dintre cele mai puternice voci ale spațiului balcanic, în portofoliul Anansi. World Fiction

Recent, Miljenko Jergović, unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani de limbă croată din fosta Iugoslavie și printre cei mai apreciați scriitori balcanici ai generației sale, a fost tradus în limba română sub umbrela imprintului Anansi. World Fiction de la Editura Trei. Cartea cu care cititorii români au ocazia de a-l descoperi pe Miljenko Jergović este volumul de povestiri Marlboro de Sarajevo, o carte-cult în spațiul cultural balcanic, central și sud-est european.

Volumul de povestiri Marlboro de Sarajevo a fost publicat în 1994, în al treilea an al asediului capitalei bosniace. Cartea a primit imediat cel mai important premiu literar pentru proză din Croația (Premiul Ksaver Šandor Gjalski), Premiul pentru Pace Erich Maria Remarque și a fost tradusă curând în mai multe limbi, Jergović devenind din ce în ce mai cunoscut în Europa. La publicarea volumului, Miljenko Jergović locuia deja la Zagreb, dar debutase în Bosnia cu câțiva ani mai devreme (1988) cu volumul Opservatorija Varšava.

Având mereu în fundal semnul asediului care a măcinat orașul Sarajevo vreme de aproape trei ani, povestirile din Marlboro de Sarajevo urmăresc soarta celor asediați și leagă vieți una de alta, un bărbat de iubita lui rănită, o casă lovită de obuz de una rămasă neatinsă. Rezultatul este un cor al poveștilor — povești de dragoste, înduioșătoare, marcate de melancolie, de dorul unei țări care nu va mai fi nicicând la fel. Poveștile lui Miljenko Jergović, pline de tristețe, dar și de umor, sunt lipsite de lamentații, iar protagoniștii lor își acceptă în cele din urmă soarta și curgerea ineluctabilă a evenimentelor.

Toate povestirile din volum sunt scrise dintr-o perspectivă foarte umană asupra războiului iugoslav. Autorul face foarte puține referiri la etnie și, atunci când o face, nu este niciodată pentru a acuza sau a instiga, ci mai degrabă pentru a exprima faptul că oamenilor care au trăit războiul nu le păsa de diferențele etnice, deoarece fiecare dintre ei se află în aceeași situație de viață sau de moarte.

O colecție remarcabilă de „scrieri clasice împotriva războiului de la scriitorul croat Miljenko Jergović, a cărui proză pătrunzătoare îi amintește de Kurt Vonnegut și Aleksander Hemon”, nota cunoscutul scriitor australian Richard Flanagan.

„Jergović este un mare povestitor, care știe cum să evoce magia unei perioade și a unui loc special”, scriau criticii de la Die Zeit imediat după apariția ediției în limba germană a cărții.

„Un volum remarcabil... Idei sumbre, dar frumoase despre felul în care momente obișnuite ale vieții devin de nerecunoscut în clipa când cade o bombă”, în viziunea criticilor de la The San Diego Union-Tribune.

Cartea s-a bucurat de cronici entuziaste nu doar în presa culturală, ci și în rândul marilor autori din spațiul ex-iugoslav – Slavenka Drakulić: „Poetic și tulburător... Dintre numeroasele cărți scrise în Bosnia, acest volum de povestiri este probabil cel mai bun”, Aleksandar Hemon: „O carte despre oamenii care prețuiesc viața”, Saša Stanišić: „Miljenko Jergović este un mare maestru al povestirii”.

Poet, prozator, jurnalist, Miljenko Jergović (n. 1966, în Sarajevo) se numără printre cei mai importanți scriitori contemporani de limbă croată din fosta Iugoslavie și printre cei mai apreciați scriitori balcanici ai generației sale. Volumul de povestiri Marlboro de Sarajevo (Sarajevski Marlboro, 1994), tradus în numeroase limbi, a primit Premiul pentru Pace Erich Maria Remarque, iar antologia de poezie Observatorul din Varșovia (Opservatorija Varšava, 1988) a fost recompensată cu Premiul Goran pentru tineri poeți și Premiul Mak Dizdar. Volumul de proză scurtă Mama Leone (1999) a primit în 2003 Premiul Grinzane Cavour pentru cea mai bună carte străină. În 2012, lui Miljenko Jergović i s-a decernat Premiul Angelus pentru romanul Srda cântă de Rusalii la amurg (Srda pjeva, u sumrak, na Duhove, 2009).

Cărțile au fost traduse în belarusă, bulgară, cehă, engleză, farsi, finlandeză, catalană, lituaniană, maghiară, macedoneană, olandeză, germană, poloneză, portugheză, rusă, slovacă, spaniolă, suedeză, italiană, turcă, ucraineană și română. Ediția în limba română a volumului de povestiri Marlboro de Sarajevo este semnată de Adrian Oproiu și Goran Čolakhodžić.

În prezent, Miljenko Jergović trăiește în Croația, la Zagreb.