Texte şi pretexte: Simbolism şi sapienţă în ultima carte semnată de Annick de Souzenelle. Invitatul ediţiei este psihologul şi poetul Sorin Lucaci

Emisiune live de cultură urbană, istorie şi divertisment realizată de Georgeta Drăghici şi Valentin Protopopescu;

Citat dintr-o mărturisire a autoarei, motto al ediţiei: „Mă opresc o clipă pentru a mărturisi cititorului dificultatea pe care o resimt în a scrie ceea ce urmează: deoarece momentul în care aștern aceste rînduri este de asemenea cel în care marele fetus adamic își începe mișcarea de întoarcere în matricea cosmică. Rădăcinile sale «pămînt» trosnesc prin toate părțile și conduc la o preocupare ecologistă și la un curent orientat spre mîncărurile bio, atât de importante pentru o reînnoire a pămîntului, dar atât de fragile prin frica neauzită față de tot ceea ce amenință viața sa animală.” (Annick de Souzenelle)

În ediţia din 27 noiembrie 2021 a emisiunii Texte şi pretexte ne propunem, prieteni, să recitim capitolul cinci al Facerii, cel dedicat genealogiei adamice. Pretext? Suferinţele omenirii în cei doi ani de pandemie Corona şi nevoia unei primeniri spirituale planetare. Este şi motivul pentru care gînditoarea franceză Annick de Souzenelle, la 97 de ani, a scris în numai şapte luni (intervalul de timp în care fătul devine viabil) această nouă carte, Marea Întoarcere. Genealogia lui Adam. Simbol şi interpretare pentru omul modern. Varianta românească a apărut la Editura Herald din Bucureşti în excelenta traducere semnată de Mihai Laurenţiu Gânj. Annick de Souzenelle, veritabilă maestră de gîndire, a meditat foarte intens asupra tîlcurilor ascunse ale noului flagel abătut asupra omenirii şi, cercetând hermeneutic adevărurile cuprinse în capitolul cinci al Facerii, trage concluzia că umanitatea are nevoie de un corpus de interpretări simbolice a cărui practicare ritualică ar putea să dezvăluie o nouă raportare la viaţă şi la ecosistemul terestru. Modelul? Cel incifrat în Cartea sfîntă, în cea de-a cincea sa parte, cea dedicată genezei, mergînd pe urmele genealogiei adamice. Psihologul şi poetul Sorin Lucaci, un bun cunoscător al operei şi activităţii gînditoarei franceze, ne va fi ghid în această aventură spirituală.

Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre marele scriitor român Urmuz, evocînd şi regimul fanariot, cu accent pe domniile lui Nicolae şi Constantin Mavrocordat.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la unul dintre actanţii majori ai istoriei literaturii române. Astfel, la 27 noiembrie 1884 se năştea la Pârscov, în regiunea Buzăului, unul dintre cei mai importanţi scriitori români, poet, dramaturg şi prozator. S-a dovedit un medic dedicat, cu o empatie nesfîrşită, un om neîncovoiat, în ciuda suferinţei de a face puşcărie politică, fiind condamnat pe nedrept de comunişti. Acesta s-a distins ca un poet creştin cu viziuni aproape mistice, de o sensibilitate neverosimilă, capodopera sa fiind însă un omagiu adus geniului shakespearian, Ultimele sonete închipuite ale lui Shakeaspare.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre cele mai semnificative evenimente culturale consumate pe plan internaţional.

În cadrul rubricii Respiro sportiv vom vorbi despre situaţia disperată în care se găseşte jucătoarea de tenis Peng Shuai din China, dispărută ca urmare a dezvăluirilor făcute cu privire la abuzul sexual la care a fost supusă de un fost vicepremier chinez, Zhang Gaoli.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, sceneta intitulată Meditaţiile şi interpretată de Toma Caragiu şi Marin Moraru.

Ilustrare vizuală: foto Georgeta Drăghici (mulţumiri Arianei Vulpe pentru îngăduinţa de a publica această fotografie), foto Georgeta Drăghici, Valentin Protopopescu, Răzvan Dolea (sursa: toate din arhiva personala), foto Sorin Lucaci (sursa: arhiva personală a invitatului), foto copertă, Annick de Souzenelle (sursa: editura Herald), foto Urmuz, Nicolae Mavrocordat, Vasile Voiculescu, Peng Shai, Toma Caragiu, Marin Moraru (sursa: wikipedia).