Vocile memoriei: Tradiționalism și modernitate

 

Acum o sută de ani, pe 1 mai 1921, apărea la Cluj revista Gândirea. Era, cum s-a spus, darul pe care Vechiul Regat îl făcea Transilvaniei, după Marea Unire. Veneau la Cluj ca să pornească revista, între alții, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Adrian Maniu. Darul va fi primit : Lucian Blaga este între fondatori. Revista adună în scurt timp mai toate numele importante ale interbelicului, de la Arghezi, Bacovia, Ion Barbu, Rebreanu, Camil Petrescu, Ion Pillat  la  Ion Vinea, Emil Cioran, Mircea Eliade, Petre Marcu-Balș ( Petre Pandrea). Criticii sunt prezenți și ei : Vianu, Streinu, Călinescu. Romanul Craii de Curtea-Veche  apare mai întâi în paginile Gândirii, în foileton . E semnificativ pentru prestigiul  acestei publicații că Matei I. Caragiale, care debutase de altfel ca poet în Viața românească, alege să-și trimită romanul, socotit de el o culme a creației pesonale, revistei care se mutase, din decembrie 1922, de la Cluj la București. Tradiționalistă de la început, Gândirea este  orientată treptat spre ortodoxism, în special prin Nichifor Crainic, cel care semnează în revistă  o serie de articole întinse pe două sau mai multe numere : Isus în țara mea, Parsifal, Sensul tradiției. Deși s-a războit într-un fel cu spiritul modern, până la urmă, curentul de la Gândirea a canalizat energiile unei alte  variante a modernismului din literatura noastră.

Vă  propunem  să ascultați în emisiunea Vocile memoriei un fragment din interviul acordat  în 1975 de ilustratorul revistei Gândirea, pictorul și graficianul Anastase Demian, istoricului literar Nicolae Florescu.

Emisiunea Vocile memoriei, difuzată duminică 2 mai 2021, ora 22.30, la Radio România Cultural. Realizator E. Lucan.