După unele studii piața pentru realitatea virtuală, este estimată să ajungă la valoarea de 250 de miliarde de dolari în următorii patru ani. Deja, realitatea virtuală a început să depășească zona divertismentului și să își găsească aplicații în industria design-ului, a medicinei, turismului, sau educației,  etc. Pare că este doar o chestiune de timp, când realitatea virtuală, va deveni uzuală pe scară largă. 

Centrul International de Cercetare si Educatie in Tehnologii Inovativ Creative a găzduit recent o întâlnire a asociației Realities. O comunitate pentru specialiști dar și pentru companii preocupate de dezvoltarea de aplicații care folosesc realitatea virtuală și realitatea augmentată. O tehnologie relativ nouă despre care pasionații de jocuri pe calculator cunosc destul de multe, dar care își caută aplicații mai ”serioase” în afara spațiului de divertisment în care s-a consacrat.

George Crețu este ghidul meu, și mă conduce prin interiorul unui ansamblu rezidențial virtual, conceput pentru a prezenta cât mai realist viziunea sa arhitecturală asupra caselor. Vedeți este deja un paradox: o lume virtuală care prezintă cât mai realist, lumea reală.  George este cât se poate de real, este arhitect și m-a invitat la un tur virtual, ghidat ,prin unul din apartamentele  puse la vanzare de un dezvoltator imobiliar. Asta e una din aplicațiile pe care realitatea virtuală le poate avea. 

Se va putea trăi complet imersat într-o realitate virtuală? Da.  Există pericolul alienării, a pierderii simțului realității în care trăim? Da. Așa afirmă Marius Hodea, artist vizual, doctorant la Universitatea Națională de Arte cu o temă legată de imagine în realitatea virtuală.

 

Interviu cu George Crețu - arhitect și Marius Hodea - artist vizual, drd. la Universitatea Națională de Arte.