Buletin Cosmic nr. 72

22 April 2020 

Buletinul cosmic realizat de Claudiu Tănăselia poate fi urmărit pe situl https://parsec.ro/blog/066 și pagina fe facebook parsec.ro

Lansări orbitale

Iran a lansat miercuri dimineața, la ora 06:591, un satelit, denumit Noor2, folosind un propulsor nou, Qased, cu două trepte. Qased este derivată din racheta balistică cu rază medie de acțiune Shahab-3 (cu combustibil lichid, derivată la rândul ei din racheta nord-coreeană Nodong-1), care a fost modificată pentru a primi o treaptă secundară Salman (cu combustibil solid, anunțată public în februarie). Satelitul, lansat de la baza militară Shahroud, ar fi ajuns la o altitudine de 426 km3, 4. Lansarea vine după 5 tentative eșuate în ultimii 3 ani pentru rachetele Simorgh și Safir (folosite de Iran în ultima perioadă pentru lansări orbitale) tentative care conțin și o explozie pe rampa de lansare a unei rachete Safir, în timpul pregătirilor pentru lansarea satelitului Nahid-1. Mai mult decât atât, Iranul a declarat că este primul satelit militar iranian, acesta fiind începutul unui program spațial paralel cu cel civil, derulat de agenția spațială iraniană și care lucrează în prezent la dezvoltarea unei versiuni mai puternice a lansatorului Simorgh. Iran a reușit să lanseze 5 sateliți începând cu 2008, însă ultimul a fost lansat în 2015, după care au început problemele pentru programul spațial iranian.

Tot miercuri, dar la ora 22:30, SpaceX a lansat un nou set de 60 de sateliți Starlink, folosind o rachetă Falcon 9 aflată la al patrulea zbor. Prima treaptă a fost din nou recuperată pe barja Of Course I Still Love You și probabil va fi pregătită pentru un nou zbor după ce va ajunge în hangarul din Florida. SpaceX a refolosit în cadrul acestei lansări și conul protector al rachetei, cel care încapsulează sateliții, pentru a-i proteja în primele faze ale urcării spre orbită, asigurând în același timp și o formă aerodinamică rachetei. De obicei, acest con protector este aruncat înainte de inserția orbitală, însă în ultimul timp SpaceX a încercat să-l recupereze, folosind nave cu plase care capturează din zbor cele două jumătăți ale conului, care revin spre apele Atlanticului frânate cu ajutorul unor parașute. Motivul este unul economic: acest con protector, realizat din materiale speciale, costă 6 milioane de dolari, sumă ce reprezintă 10% din prețul unei lansări Falcon 9. Lansarea de astăzi aduce la 420 numărul de sateliți pe care SpaceX îi are pe orbită și Falcon 9.

A fost a 83-a lansare a unei rachete Falcon 9 (a 6-a din 2020), a 51-a recuperare a unei trepte primare și a 115-a lansare de pe rampa LC-39A de la Kennedy Space Center.

Alte evenimente

Oleg Skripochka, Jessica Meir și Andrew Morgan au ajuns vineri dimineață (17 aprilie) înapoi pe Pământ, la bordul capsulei Soyuz MS-155 Pe Stația Spațială Internațională a început astfel Expediția 63, pe orbită aflându-se Anatoli Ivanishin, Ivan Vagner și Chris Cassidy, ajunși în spațiu joia trecută, cu capsula Soyuz MS-16. Următorii astronauți care vor fi lansați în spațiu sunt Bob Behnken și Dough Hurley, cu racheta Falcon 9, la bordul capsulei Dragon2, lansare programată pentru finalul lunii mai. Următorul zbor al unei capsulei Soyuz, MS-17, este programat pentru luna octombrie, însă până atunci mai este așteptat un al doilea zbor SpaceX cu echipaj la bord.

Sâmbătă, modulul Zvezda al Stației Spațiale Internaționale și-a activat motoarele pentru 58.5 secunde, reducând astfel viteza stației cu 0.97 m/s și ajustând orbita ISS pentru lansarea Progress MS-146, programată pentru sâmbătă, care urmează să andocheze chiar cu modulul Zvezda. Acesta este rar folosit pentru astfel de manvere, deoarece motoarele sale sunt de obicei blocate de vehicule andocate, iar modificarea orbitei ISS se realizează prin motoarele acestor vehicule, de obicei nave Progress.

Săptămâna trecută satelitul Intelsat 901 a fost din nou activat, grație andocării cu vehiculul MEV-1 din 25 februarie7. MEV-1, construit de Northrop Grumann, a fost lansat în octombrie anul trecut, la bordul unei rachete Proton, s-a apropiat apoi de Intelsat 901, cu care andocat și pe care l-a remorcat astfel spre o orbită operațională. Este pentru prima dată când un satelit comercial a redevenit funcțional după andocarea cu un alt vehicul, iar compania Northrop Grumann a declarat că un alt vehicul MEV va fi lansat până la finalul acestui an, pentru a ajuta un alt satelit de telecomunicații Intelsat să redevină activ.

NASA și SpaceX au anunțat că lansarea Dragon2 cu echipaj spre Stația Spațială Internațională este programată pentru 27 mai, ora 23:328, la 3246 zile distanță de la ultima lansare cu echipaj din Statele Unite (misiunea STS-135 a navetei Atlantis). Pentru această misiune, doi astronauți se vor afla în capsula Dragon2: Doug Hurley, care va fi comandantul misiunii, în timp ce Bob Behnken va fi comandat secund. Ambii astronauți se vor afla la al treilea zbor spre Stația Spațiale Internațională, după ce în trecut au ajuns pe orbită cu ajutorul navetelor spațiale.

Pentru că NASA va începe din acest an să lanseze astronauți pe orbită, diminuând astfel dependența de capsulele rusești Soyuz (dar fără a renunța complet la acestea), agenția spațială rusă caută noi surse de venit, iar asta înseamnă că vom vedea din nou turiști la bordul Stației Spațiale Internaționale, în viitorul apropiat. Astfel, la finalul anului 2021, doi turiști spațiali vor ajunge pe ISS cu capsula Soyuz MS-20, unde vor petrece revelionul, înainte să revină înapoi pe Pământ în ianuarie 20229. Nu au fost făcute public numele celor doi turiști, dar unul dintre ei ar putea fi Johanna Maislinger, despre care sunt zvonuri că se antrenează de o perioadă de timp pentru o astfel de misiune. Zborurile viitorilor turiști sunt intermediate de compania Space Adventures. Comandatul misiunii Soyuz MS-20 va fi, cel mai probabil, Alexander Misurkin, care a mai zburat de două ori spre ISS, la bordul Soyuz TMA-08M și Soyuz MS-06, cumulând 334 zile petrecute pe orbită.

Rusia a efectuat săptămâna trecută un test al unei rachete balistice anti-satelit A-235 PL-19 Nudol (Anti-satellite weapons –ASAT)10. Asta este vestea proastă, vestea bună fiind aceea că nu a avut loc o interceptare reală a unui satelit, deci nu s-a produs nici o explozie pe orbită care să genereze resturi, fiind testată doar racheta în sine. Lucru oarecum de așteptat pentru că Rusia nu are nici un astfel de satelit-țintă pe o orbită inferioară și probabil dacă va efectua un test cu interceptare, nu o va face cu un satelit aflat la 500 km altitudine ci va lansa în prealabil un satelit care va fi plasat pe orbită joasă, așa cum a făcut și India la începutul anului trecut, înainte să efectueze un astfel de test, criticat de comunitatea științifică internațională.

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghiță